Astronomii au descoperit pentru prima dată zahăr în spațiul interstelar. Compusul ar putea oferi indicii despre apariția vieții

Un zahăr natural întâlnit în zmeură și folosit inclusiv în unele loțiuni autobronzante a fost descoperit într-un nor uriaș de praf și gaze aflat în apropierea centrului Căii Lactee.

Descoperirea nu înseamnă că în galaxie există forme de viață bazate pe acest compus. Ea arată însă că molecule importante pentru apariția vieții se pot forma și în spațiul rece dintre stele. Cercetătorii au identificat eritruloza, un zahăr simplu care, potrivit studiului, se formează prin reacții chimice pe particule microscopice de praf interstelar. Aceste particule pot ajunge ulterior pe planete sau pot fi încorporate în comete care se ciocnesc de corpurile cerești.

„Este primul zahăr detectat vreodată în spațiul interstelar. Descoperirea sugerează că astfel de compuși sunt mai răspândiți decât credeam”, a declarat dr. Izaskun Jiménez-Serra, de la Centrul de Astrobiologie din Spania.

Potrivit cercetătoarei, rezultatele deschid posibilitatea ca procese similare celor care au dus la apariția vieții pe Pământ să se fi produs și pe alte planete.

O piesă importantă din puzzle-ul originii vieții

Oamenii de știință încearcă de mult timp să afle cum au devenit zaharurile simple atât de abundente pe Pământ. Experimentele de laborator arată că ele s-ar fi format cu dificultate pe planeta noastră în primele sale etape. În trecut, cercetătorii au identificat zaharuri în meteoriți foarte vechi și pe asteroidul Bennu. Totuși, până acum nu exista o dovadă directă că astfel de compuși se formează în mediul interstelar.

Pentru noul studiu, echipa de cercetare a folosit două radiotelescoape din Spania. Acestea au analizat norul de praf și gaze G+0.693-0.027, situat în apropierea centrului Căii Lactee. Inițial, astronomii au căutat zaharuri simple cu trei atomi de carbon, însă fără succes. Ulterior, au identificat semnătura chimică a eritrulozei, un zahăr cu patru atomi de carbon.

„Spre surprinderea mea, am văzut semnalul”, a spus Jiménez-Serra.

Cum se formează zahărul în spațiu

Rezultatele, publicate în The Guardian, arată că eritruloza poate apărea atunci când două molecule organice, glicolaldehida și etilenglicolul, reacționează pe suprafața particulelor microscopice de praf din spațiu.

Aceste reacții au loc la temperaturi extrem de scăzute, de aproximativ minus 250 de grade Celsius. Pe lângă rolul lor ca sursă de energie, zaharurile simple pot contribui la formarea ribonucleotidelor. Acestea reprezintă elementele de bază ale ARN-ului, considerat primul material genetic al organismelor vii.

Ulterior, pe măsură ce viața a evoluat, ADN-ul a devenit principalul depozit al informației genetice, iar ARN-ul a rămas intermediarul dintre gene și proteine.

Milioane de tone ar fi putut ajunge pe Pământ

Cercetătorii estimează că milioane de tone de eritruloză ar fi putut ajunge pe Pământ în perioada numită „Marele Bombardament Târziu”. Atunci, planeta a fost lovită de un număr foarte mare de asteroizi și comete.

Potrivit autorilor studiului, acest aport de molecule organice ar fi putut contribui la formarea așa-numitei „supe prebiotice”, mediul în care au apărut primele biomolecule.

„Un astfel de aport de compuși organici ar fi putut reprezenta un pas esențial. Acest material ar fi putut contribui la apariția primelor biomolecule”, a explicat Jiménez-Serra.

Eritruloza se găsește în cantități foarte mici în zmeura roșie. Compusul este folosit și în unele produse autobronzante. În contact cu aminoacizii din celulele moarte ale pielii, acesta produce pigmenți bruni prin reacția Maillard, același proces care dă culoarea rumenită a crustei unei fripturi.

Profesorul Yoshihiro Furukawa, de la Universitatea Tohoku din Japonia, care a identificat anterior zaharuri pe asteroidul Bennu, consideră că descoperirea este importantă.

„Așteptam de mult o confirmare directă ca aceasta. Zaharurile formate în mediul interstelar pot ajunge pe Pământ și pe alte planete prin praful cometelor. Acest aport ar fi putut favoriza apariția vieții, deși procesul prin care s-a produs rămâne încă neclar”, a declarat cercetătorul.