Cum a ajuns Ziua Învățătorului o zi fără școală pentru milioane de elevi

Măsura continuă să genereze dezbateri. Susținătorii consideră că reprezintă o formă de recunoaștere a contribuției profesorilor la formarea noilor generații. Criticii susțin însă că există o contradicție între mesajul transmis și modul în care este celebrată această zi, în condițiile în care activitatea educațională este întreruptă.

Cum a apărut ziua liberă de 5 iunie

Ziua Învățătorului este sărbătorită anual pe 5 iunie, data nașterii lui Gheorghe Lazăr, considerat întemeietorul învățământului românesc modern. Sărbătoarea a fost instituită prin Legea nr. 289/2007.

Timp de mulți ani, această dată nu a fost însă o zi liberă propriu-zisă. În numeroase școli se organizau activități tematice, festivități și proiecte dedicate profesorilor, fără desfășurarea cursurilor obișnuite.

Schimbarea a venit după greva generală din educație din anul 2023. În urma negocierilor dintre sindicate și Guvern, noul contract colectiv de muncă din învățământ a introdus două zile nelucrătoare pentru personalul din sistem: 5 iunie, de Ziua Învățătorului, și 5 octombrie, de Ziua Mondială a Educației.

Prevederea a intrat în vigoare în vara anului 2023 și a fost aplicată pentru prima dată la nivel național în 2024. De atunci, elevii și profesorii beneficiază de zi liberă, fără recuperarea orelor de curs.

O săptămână cu doar trei zile de școală

În 2026, efectele acestei decizii sunt și mai vizibile deoarece Ziua Învățătorului vine imediat după minivacanța de 1 Iunie. Astfel, majoritatea elevilor au avut cursuri doar marți, miercuri și joi.

Pentru multe familii, ziua liberă suplimentară înseamnă găsirea unor soluții pentru supravegherea copiilor, mai ales în cazul elevilor din învățământul primar. Unii părinți apelează la bunici sau la alte rude, în timp ce alții își iau concediu ori lucrează de acasă.

Situația este diferită pentru elevii mai mari, care pot rămâne singuri. Cu toate acestea, pentru numeroase familii, modificările din calendarul școlar generează dificultăți de organizare.

România și numărul zilelor de curs

Dezbaterea privind Ziua Învățătorului este strâns legată de discuția despre timpul efectiv petrecut la școală. Specialiștii atrag atenția că România se află printre statele europene cu un număr relativ redus de zile de curs comparativ cu alte sisteme educaționale performante.

În multe țări europene, anul școlar include aproximativ 190-200 de zile de activitate. Exemple precum Finlanda sau Danemarca sunt adesea invocate în dezbaterea publică datorită rezultatelor bune obținute de elevi la testările internaționale și accentului pus pe continuitatea procesului educațional.

În acest context, fiecare zi liberă suplimentară reaprinde discuția despre eficiența sistemului și despre necesitatea reducerii decalajelor educaționale.

Performanțe de elită și probleme structurale

Educația românească continuă să ofere un contrast puternic. Pe de o parte, elevii români obțin rezultate remarcabile la olimpiadele internaționale de matematică, informatică și științe. În multe competiții, România se clasează printre cele mai performante state participante.

Pe de altă parte, abandonul școlar și analfabetismul funcțional rămân provocări importante pentru sistemul de învățământ. Numeroase rapoarte arată că o parte dintre elevii de performanță beneficiază de pregătire suplimentară prin meditații și programe extracurriculare.

Acest contrast alimentează discuțiile despre capacitatea sistemului public de a oferi oportunități egale tuturor elevilor, indiferent de mediul social sau de resursele financiare ale familiilor.

Bacalaureatul începe imediat după ziua liberă

Pentru absolvenții de liceu, Ziua Învățătorului marchează și începutul unei perioade importante. Elevii claselor a XII-a și a XIII-a au încheiat cursurile pe 4 iunie, iar începând din 8 iunie susțin primele probe de competențe din cadrul examenului de Bacalaureat 2026.

În același timp, elevii de clasa a VIII-a se pregătesc pentru Evaluarea Națională, ale cărei probe scrise sunt programate la finalul lunii iunie.

Astfel, ziua liberă de 5 iunie se află la intersecția dintre două teme care revin constant în dezbaterea publică: recunoașterea rolului profesorilor și eficiența sistemului educațional românesc.