Întâlnire istorică la Beijing. Președintele Xi Jinping a discutat cu liderul opoziției din Taiwan despre pace

În 2016, Beijingul a întrerupt comunicările la nivel înalt cu Taiwanul. Acest lucru a venit după ce Tsai Ing-wen, din partea Partidului Democrat Progresist (DPP), aflat la guvernare, a devenit președinte. Acesta a refuzat să susțină conceptul unei singure națiuni chineze. DPP se numără printre cei care au criticat vizita lui Cheng, acuzând-o că este „subordonată” Beijingului.

Care a fost scopul întâlnirii

Beijingul susține că Taiwanul face parte din teritoriul său și nu a exclus preluarea insulei autoguvernate prin forță. „Liderii celor două partide ale noastre se întâlnesc astăzi pentru a proteja pacea și stabilitatea patriei noastre comune” a declarat Xi Jinping, conform BBC. Un alt obiectiv a fost acela de  „a promova dezvoltarea pașnică a relațiilor strâmtorii și pentru a permite generațiilor viitoare să aibă un viitor luminos și frumos”, a completat acesta.

Întâlnirea a avut loc la Marea Sală a Poporului din China, vineri. El a adăugat că Beijingul este dispus să consolideze schimbul și dialogul împreună cu diverse partide, inclusiv KMT. Acest lucru s-ar putea întâmpla cu condiția de a se opune independenței Taiwanului. Xi a reiterat că cei de pe ambele părți ale Strâmtorii Taiwan sunt chinezi și că toți își doresc pace.

Răspunsul lui Cheng

Ca răspuns, Cheng a spus că „întinerirea poporului chinez este o aspirație comună a oamenilor de pe ambele părți ale Strâmtorii”. Ea a adăugat că ar fi o „contribuție pozitivă la pacea mondială și progresul uman”.

Într-o conferință de presă după întâlnirea cu ușile închise cu Xi, Cheng a spus că tinerii din fiecare generație trebuie să înțeleagă că opunerea față de independența Taiwanului și menținerea Consensului din 1992 a fost o modalitate de a „evita războiul, de a preveni tragedia, de a lucra împreună și de a crea pace”.

Consensul din 1992 este o înțelegere între partidul KMT, aflat la putere pe atunci, și Partidul Comunist Chinez cu privire la existența unei „unei singure Chine”, lăsând totodată loc pentru interpretări diferite ale semnificației acesteia. DPP a respins în mod constant Consensul din 1992, argumentând că acesta subminează suveranitatea Taiwanului.

Vizita liderului KMT în China

Cheng Li-wun, care a preluat funcția de președintă a Kuomintang (KMT) anul trecut. Aceasta a declarat că „a acceptat cu bucurie” invitația președintelui Xi Jinping de a vizita China. Mai mult de atât, speră să fie o „punte pentru pace”. În călătoria acesteia de șase zile în China va ajunge în orașe precum Shangai, Nanjing și Beijing.

KMT a menținut în mod tradițional legături calde cu China, deși dorința lui Cheng de a vizita China contrastează cu abordarea mai prudentă a predecesorilor săi față de relațiile dintre cele două țări, spun unii analiști. Beijingul a refuzat să poarte un dialog formal cu președintele taiwanez Lai Ching-te, pe care l-au etichetat drept „separatist”.

Lai s-a angajat în repetate rânduri să mențină statu quo-ul în relațiile strâmtorii. Însă autoritățile chineze și presa de stat au adunat o retorică amară împotriva sa, numindu-l „generator de probleme” și „instigator la război”. Majoritatea locuitorilor din Taiwan se consideră o națiune suverană. Dar mulți sunt, de asemenea, în favoarea menținerii „statu quo-ului” în relațiile strâmtorii, fără a se uni cu China și fără a se declara oficial independența.