UE pregătește o nouă taxă pe profiturile companiilor energetice: cum schimbă războiul din Iran strategia economică a Europei

Europa revine la taxarea profiturilor excepționale din energie

Miniștrii energiei din statele membre discută în aceste zile posibilitatea introducerii unui nou mecanism fiscal destinat companiilor care au beneficiat masiv de scumpirile generate de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu. Ideea nu este nouă. Bruxelles-ul a mai apelat la o astfel de soluție în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Atunci companiile din sectorul combustibililor fosili au înregistrat câștiguri record pe fondul crizei energetice europene.

Diferența este că acum Uniunea Europeană încearcă să transforme acea reacție de urgență într-un instrument economic și politic mult mai bine integrat, notează Economedia.

Războiul din Iran provoacă un nou șoc energetic global

Escaladarea conflictului din Iran și atacurile americano-israeliene au generat o nouă undă de șoc pe piețele energetice internaționale. Prețurile petrolului și gazelor au crescut rapid, alimentând temerile privind o nouă perioadă de inflație și presiune economică asupra populației europene.

Europa este mai bine pregătită decât în 2022. Și utilizează într-o măsură mai mare energie din surse regenerabile. Totuși dependența de stabilitatea piețelor globale de energie rămâne ridicată.

Pentru guvernele europene, problema nu este doar creșterea facturilor la energie. Ci și faptul că anumite companii din sector generează profituri uriașe într-un context de criză care afectează populația și economia reală.

Acesta este motivul pentru care tot mai multe state susțin ideea unei noi taxe pe profiturile considerate „excepționale”

Cine susține noua taxă europeană

Potrivit declarațiilor ministrului grec al Energiei, Stavros Papastavrou, cel puțin cinci state membre susțin deja oficial introducerea unui astfel de mecanism fiscal la nivel european.

Spania se află printre principalii promotori ai măsurii. Alături de Germania, Italia, Portugalia și Austria. Aceste țări argumentează că veniturile generate de o astfel de taxă ar putea fi folosite pentru finanțarea unor măsuri temporare de sprijin pentru consumatori. Și pentru limitarea impactului inflației.

Mesajul politic este clar. Companiile care beneficiază de pe urma unei crize geopolitice trebuie să contribuie la reducerea poverii suportate de cetățeni.

În plus, liderii europeni încearcă să transmită și un semnal de unitate într-un moment în care presiunile economice și energetice riscă să fragmenteze răspunsul comun al UE.

Europa repetă strategia din criza energetică din 2022

Noua propunere amintește puternic de măsurile adoptate după invazia Rusiei în Ucraina. La acel moment Uniunea Europeană a introdus o contribuție temporară de solidaritate aplicată companiilor din sectorul combustibililor fosili.

Bruxelles-ul a justificat măsura prin faptul că o parte dintre marile companii energetice obțineau profituri istorice fără ca acestea să fie rezultatul unor investiții suplimentare sau al unei creșteri de productivitate, ci al contextului geopolitic excepțional.

Acum, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, UE pare pregătită să reactiveze aceeași logică economică. Redistribuirea unei părți din câștigurile extraordinare generate de volatilitatea pieței.

O măsură populară politic, dar controversată economic

Deși ideea unei taxe pe profiturile excepționale este populară în perioade de criză, ea rămâne intens dezbătută în mediul economic și investițional.

Susținătorii măsurii spun că este o formă de echitate economică într-un moment în care populația suportă costuri ridicate la energie și inflație. În plus, taxarea suplimentară ar putea reduce presiunea asupra bugetelor publice. Și ar permite finanțarea unor scheme de sprijin fără creșterea datoriei publice.

Criticii avertizează însă că astfel de taxe pot afecta predictibilitatea investițională. Și pot descuraja investițiile pe termen lung în infrastructura energetică. Companiile din domeniu argumentează frecvent că volatilitatea piețelor face parte din ciclul economic. Și că taxarea excesivă a profiturilor în perioade favorabile poate reduce capacitatea de investiție în perioade dificile.

Mai ales într-un context în care Europa încearcă simultan să accelereze tranziția energetică și să își reducă dependența strategică de resurse externe. Relația dintre state și marile companii energetice devine tot mai delicată.

Crizele geopolitice schimbă din nou politica economică europeană

Discuția despre noua taxă demonstrează cât de rapid pot conflictele geopolitice să modifice politicile fiscale și economice ale Uniunii Europene.

În ultimii ani, Bruxelles-ul a trecut printr-o succesiune de crize care au forțat abandonarea multor reguli economice considerate până recent aproape intangibile: plafonări de prețuri, intervenții directe pe piețele energetice, scheme masive de sprijin și taxe excepționale.

Războiul din Iran pare să accelereze din nou această tendință.

Pentru consumatori, miza imediată este limitarea scumpirilor și a inflației. Pentru companiile energetice, însă, mesajul devine tot mai clar: în perioade de criză globală, profiturile excepționale vor fi din ce în ce mai greu de păstrat integral.