UE caută o nouă formulă de dialog cu Rusia pentru negocierile privind Ucraina

Uniunea Europeană analizează posibilitatea unei implicări directe în negocierile privind încheierea războiului din Ucraina, în contextul în care inițiativele diplomatice americane au intrat într-un blocaj, iar Rusia și-a intensificat atacurile asupra teritoriului ucrainean.

Tema va fi discutată în cadrul reuniunii informale a miniștrilor de Externe din statele membre, organizată în Cipru, după ce Ucraina a cerut oficial o participare mai activă a Bruxellesului în procesul de mediere.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a declarat că actualul format de negocieri trebuie schimbat și că este nevoie de „o participare mai activă a părții europene”.

„Trebuie să trecem la un nou format de discuții cu partea rusă”, a afirmat oficialul ucrainean.

Posibili emisari europeni pentru dialogul cu Moscova

În culisele diplomației europene circulă deja mai multe nume pentru rolul de emisar special. Printre acestea se numără fostul cancelar german Angela Merkel și fostul premier italian Mario Draghi.

Un purtător de cuvânt al lui Draghi a transmis însă că acesta „preferă să nu comenteze în acest stadiu”.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat la rândul său că „probabil nu ar putea răspunde negativ” unei astfel de propuneri, dar doar în condițiile în care Rusia ar accepta o încetare a focului.

Până acum, Moscova nu a transmis niciun semnal clar în această direcție.

Rusia continuă ofensiva militară

Demersurile diplomatice europene vin într-un moment în care atacurile rusești asupra Ucrainei continuă.

În ultimele zile, Kievul a fost vizat de unele dintre cele mai intense bombardamente cu rachete și drone de la începutul conflictului, iar autoritățile ruse au amenințat cu „lovituri sistematice” asupra capitalei ucrainene.

În același timp, Kremlinul acuză Uniunea Europeană că sprijină militar Ucraina și că subminează eforturile de pace inițiate anterior de Statele Unite.

Washingtonul face un pas înapoi

Rusia a preferat până acum dialogul cu Washingtonul, considerând Statele Unite un interlocutor cu greutate strategică.

Totuși, această cale nu a produs rezultate concrete.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat recent că SUA nu sunt dispuse să participe la „un ciclu nesfârșit de întâlniri care nu duc nicăieri”, deși a precizat ulterior că Washingtonul rămâne disponibil pentru mediere „dacă se va ivi această oportunitate”.

În acest context, Bruxellesul încearcă să își asume un rol mai activ, urmărind să se asigure că orice eventual acord va ține cont de interesele de securitate ale Ucrainei și ale întregii Europe.

Diviziuni în interiorul Uniunii Europene

Ideea reluării unor contacte directe cu Moscova nu este susținută uniform în interiorul blocului comunitar.

State precum Suedia și Lituania consideră că presiunea asupra Rusiei trebuie intensificată, în timp ce Italia și alte țări susțin că Uniunea Europeană nu mai poate rămâne în afara procesului diplomatic.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a început deja consultări pentru definirea unei poziții comune.

Tot ea a respins sugestia lui Vladimir Putin privind desemnarea fostului cancelar german Gerhard Schröder drept posibil mediator, afirmând că acesta ar fi „de ambele părți ale mesei”.

Ucraina cere decizii rapide

Kievul insistă ca discuțiile să nu fie tergiversate de dezbateri procedurale privind formatul sau numele eventualului reprezentant european.

„Acest lucru nu trebuie să devină un proces prelungit axat doar pe discuții despre cine ar trebui să reprezinte, câți oameni și în ce format. Nu. Acest lucru trebuie să se întâmple rapid”, a avertizat Andrii Sybiha.

În paralel, Ucraina continuă atacurile asupra infrastructurii energetice rusești, pe care le consideră o formă de presiune strategică.

Cu toate acestea, oficialii de la Kiev avertizează că nu există, în acest moment, indicii reale că Moscova ar fi pregătită să oprească războiul.

Sursa: BBC