Culisele eșecului lui Tomac și miza jocului politic. „Nu era el în poziția să negocieze un armistițiu între partide”

În spatele scenei, analiștii și parlamentarii au început să pună sub semnul întrebării nu doar competența formulei propuse, ci mai ales intențiile reale ale președintelui. Criticile dure au vizat structura acestui executiv. Deși prezentat sub egida neutralității tehnocrate, Guvernul Tomac a fost rapid etichetat drept un guvern „paravan”. S-a mai spus că are puternice conexiuni și interese politice ascunse sub o fațadă de imparțialitate. Această percepție a fost, în fapt, primul pas spre respingerea sa categorică.

Analiza unui compromis nereușit

Cristian Andrei, coordonatorul Agenției de Rating Politic, a oferit o perspectivă clară asupra dificultăților pe care Adrian Veștea, noua propunere de premier, va trebui să le depășească.

Pentru a izbuti acolo unde Tomac a eșuat, Veștea are nevoie de o capacitate diplomatică ieșită din comun. Aceata este esențială pentru a readuce la masa negocierilor principalele partide din fosta coaliție. Totodată, este important pentru a construi un consens fragil, dar necesar, într-un Parlament profund divizat.

Analistul subliniază că eșecul lui Tomac nu a fost neapărat rezultatul unor erori tactice. Mai degrabă este consecința unei anverguri politice insuficiente și a unei lipse de susținere instituționale ferme.

„Eugen Tomac nu era el în poziția să negocieze un armistițiu între partide sau să facă o înțelegere cu o parte din PNL pentru susținere. Aceste calcule și negocieri se fac la Cotroceni, doar președintele are forța asta. Nu e vorba deci de greșeli, ci de anvergura redusă și de faptul că președintele nu a uzat de toate instrumentele pentru a susține această formulă tehnică”, a declarat Cristian Andrei, pentru ziarul Adevărul.

Rolul UDMR și fragmentarea parlamentară

Un alt factor determinant în prăbușirea tentativei de guvernare tehnocrată a fost ignorarea nevoilor și a așteptărilor UDMR. În contextul unui Parlament fragmentat, orice majoritate devine un puzzle imposibil fără voturile acestei formațiuni. UDMR a fost constantă în mesajul său, refuzând să gireze un guvern în care nu este reprezentat direct și pentru care nu își poate asuma responsabilitatea politică.

 „UDMR a spus clar că el votează guverne din care face parte și pentru care își poate asuma ceva. Un guvern tehnic nu este ceva pe placul UDMR. Mai ales că ar fi venit la pachet și cu voturi de la populiști și extremiști. UDMR rămâne un actor cheie pentru formarea unei majorități, pentru că Parlamentul este foarte fragmentat”, explică Cristian Andrei.

Astfel, orice formulă care exclude UDMR din ecuația decizională, pare sortită eșecului din fașă. Asta s-ar întâmpla indiferent de cât de tehnocrat sau competent s-ar dori a fi profilul miniștrilor.

Strategia de la Cotroceni și spectrul anticipatelor

Schimbarea de strategie a președintelui, care a renunțat la ideea unui al doilea guvern tehnocrat în favoarea unei formule politice, ridică semne de întrebare asupra cine a dictat această direcție. Se vehiculează ideea că presiunile venite dinspre taberele PSD și PNL, doritoare de control direct asupra portofoliilor ministeriale, au fost covârșitoare.

„Decizia a venit probabil, pot doar estima, din mesajele sosite din toate direcțiile că pentru un guvern cu compoziție politică se vor mobiliza mai ușor taberele din PSD sau din PNL, mai ales acest grup din PNL. Partidele și politicienii își doresc control direct asupra ministerelor. Un guvern tehnic era al tuturor și al nimănui”, susține Cristian Andrei.

Mai mult, evitarea deliberată a votului în Parlament pentru a preveni declanșarea alegerilor anticipate a fost interpretată drept o manevră de intimidare. Amenințarea cu anticipatele a fost folosită ca o pârghie pentru a forța parlamentarii să abandoneze liniile partidelor lor.

„Președintele a lăsat prin intermediari să se înțeleagă că anticipatele pot fi o variantă, pentru a pune presiune pe partide și iată că parțial a reușit, a convins niște politicieni să rupă rândurile. Probabil aceeași situație este și între cei neafiliați, care sunt cel mai mult predispuși să piardă mandatul. Nu cred că președintele vrea pe fond anticipate, știe ca atunci situația ar fi și mai gravă politic. Dar a folosit amenințarea asta pentru a strânge cu ușa partidele și anumiți parlamentari”, punctează analistul politic.

Rezistența PNL și viitorul guvernării Veștea

Nominalizarea lui Adrian Veștea a fost primită cu un scepticism pronunțat, reflectând instabilitatea generală a clasei politice. În timp ce USR refuză orice refacere a coaliției cu social-democrații, și PSD adoptă o poziție rezervată, PNL a oferit cel mai clar semnal de rezistență. În cadrul ședinței Biroului Național Politic, liberalii au respins cu o majoritate clară formarea unui executiv alături de PSD- Au demonstrat astfel că ruptura dintre tabere este mai profundă decât s-a anticipat.

Votul de 39 împotrivă față de doar 10 voturi pentru subliniază dificultatea misiunii lui Veștea. Mai mult, amenințarea excluderii parlamentarilor care ar ignora decizia partidului de a nu susține noul guvern indică o determinare a PNL de a-și păstra identitatea de opoziție.

„Nominalizarea lui Tomac a fost o încercare de compromis nereușită și i-a folosit, dar în sensul în care președintele a putut contura o amenințare cu anticipatele, nu cu un cabinet politic. Judecând măcar după nervozitatea președintelui și după discuțiile de mai multe zile recunoscute de domnul Veștea, e limpede că a fost o cerere și un calcul al președintelui”, conchide Cristian Andrei.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.

Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!