The Wall Street Journal: Secretul averilor americane moderne sau cum inovația tehnologică a înlocuit cucerirea de teritorii

Însă, potrivit istoricului economic John Steele Gordon, autorul volumului „An Empire of Wealth: The Epic History of American Economic Power”, modelul roman avea o limită clară. Atunci când imperiul nu mai avea noi teritorii de cucerit, motorul acumulării de bogăție a început să încetinească.

Statele Unite au urmat însă un model diferit. Nu prin cucerirea altor popoare și confiscarea resurselor lor s-a construit averea americană modernă, ci prin inovație. Adică prin tehnologii care au schimbat modul în care oamenii produc, vând și consumă.

Gordon scrie într-o analiză pentru The Wall Street Journal că America traversează cea mai mare perioadă de creare a bogăției din istoria lumii. Iar explicația principală este legată de două invenții care au schimbat economia, anume microprocesorul și internetul.

De unde vin averile uriașe ale prezentului

O privire asupra listei Forbes 400, clasamentul celor mai bogați americani, arată cât de mult s-a schimbat valoarea averilor în doar câteva decenii. În 1982, primul an în care revista Forbes a publicat acest clasament, o persoană avea nevoie de o avere de 100 de milioane de dolari pentru a intra pe listă. Cel mai bogat american de atunci era Daniel Keith Ludwig, cu o avere estimată la 2 miliarde de dolari.

Dacă aceste sume ar fi ajustate la valoarea banilor de astăzi, pragul de intrare ar fi aproximativ 346 de milioane de dolari. Iar averea lui Ludwig ar echivala cu aproximativ 6,9 miliarde de dolari.

În 2025, pentru a intra în Forbes 400 era nevoie de o avere de 3,8 miliarde de dolari. În fruntea clasamentului se afla Elon Musk, cu o avere estimată la 428 de miliarde de dolari, calculată la 1 septembrie.

Cum a fost posibilă această creștere spectaculoasă?

De fiecare dată când o nouă invenție reduce semnificativ costul unei resurse importante pentru economie, întreaga societate beneficiază. Produsele devin mai ieftine, companiile devin mai eficiente, iar oamenii care înțeleg potențialul noilor tehnologii pot construi averi uriașe.

Înainte de Revoluția Industrială, marile averi erau construite în special pe baza pământului sau a comerțului. Energia necesară muncii provenea în principal din forța oamenilor și a animalelor, din morile de vânt sau din roțile hidraulice.

Schimbarea a venit în 1781, când inginerul scoțian James Watt a brevetat un motor cu aburi îmbunătățit, capabil să producă mișcare mecanică și să alimenteze fabrici. Spre deosebire de roțile hidraulice, care depindeau de existența unei surse de apă, motoarele cu aburi puteau fi construite aproape oriunde și la dimensiuni diferite.

Energia a devenit brusc mai ieftină. Iar efectele au fost uriașe. Fabricile au putut produce mai mult, bunurile industriale s-au ieftinit. Proprietarii de fabrici au obținut profituri tot mai mari.

Căile ferate au schimbat economia

La începutul secolului al XIX-lea, fabricile puteau vinde doar în zonele în care produsele puteau fi transportate ieftin. Transportul terestru era dificil și costisitor, iar mărfurile circulau în principal pe apă.

Apariția locomotivelor cu aburi a schimbat situația. Costurile transportului pe uscat au scăzut, iar producătorii au putut livra bunuri la distanțe mult mai mari. 

În câteva decenii, industria feroviară a creat unele dintre cele mai mari averi ale Americii. Nume precum Jay Gould, E. H. Harriman, James J. Hill și Cornelius Vanderbilt au devenit simboluri ale noii economii.

Mașina de cusut, petrolul și oțelul

Tehnologia a schimbat și domenii aparent mai mici. Mașina de cusut, apărută în secolul al XIX-lea, a redus timpul necesar realizării unei cămăși de la aproximativ 16 ore la doar două ore. Hainele au devenit mai ieftine și accesibile pentru tot mai mulți oameni, iar inventatorul Isaac Singer a murit unul dintre marii bogați ai epocii.

O altă revoluție a venit din industria petrolului. La începutul anilor 1800, iluminatul orașelor se baza tot mai mult pe gaz. Dar oamenii care locuiau departe de rețelele de gaz erau nevoiți să folosească lumânări scumpe sau ulei de balenă. Vânătoarea excesivă de balene a redus însă oferta, iar prețul uleiului a crescut. Chimistul Benjamin Silliman Jr. a demonstrat că petrolul brut poate fi separat în mai multe produse, printre care kerosenul, un combustibil mai ieftin și eficient pentru iluminat.

În 1859 a fost forat primul puț modern de petrol, iar până în anul 1900 nume precum Rockefeller și Flagler deveniseră sinonime cu succesul în industrie.

Oțelul a fost o altă invenție decisivă. Deși oamenii cunoșteau acest material de mii de ani, producerea lui era atât de costisitoare încât oțelul era aproape un metal de lux. În 1856, inginerul britanic Henry Bessemer a inventat o metodă prin care oțelul putea fi produs în cantități mari și la costuri mai mici.

Materialul a devenit esențial pentru dezvoltarea căilor ferate și pentru construirea primilor zgârie-nori. Termenul „skyscraper” a intrat în vocabular în jurul anului 1891. Industria oțelului a creat averi uriașe pentru oameni precum Andrew Carnegie, Henry Frick sau Charles Schwab.

Microprocesorul, invenția care a schimbat lumea modernă

Dacă motorul cu aburi a făcut energia ieftină, microprocesorul a făcut informația ieftină. Primul calculator programabil, ENIAC, a fost lansat în 1946. Era o mașină revoluționară pentru acea perioadă. Dar avea dimensiuni impresionante. Ocupa aproape o sală întreagă, cântărea zeci de tone și folosea peste 17.000 de tuburi electronice.

Calculatoarele erau extrem de scumpe și accesibile doar guvernelor și marilor companii. Schimbarea a venit în 1971, odată cu apariția microprocesorului. Este vorba despre un calculator miniaturizat pe un cip de siliciu.

Companii precum Intel și Texas Instruments au contribuit la transformarea calculatoarelor din mașini uriașe și costisitoare în dispozitive mici și accesibile. Costurile pentru stocarea, procesarea și transmiterea informațiilor au început să scadă rapid. A fost una dintre cele mai importante revoluții tehnologice din istorie.

Steve Jobs și Steve Wozniak au fondat Apple și au contribuit la apariția calculatorului personal destinat publicului larg. Microsoft a furnizat software pentru IBM. Iar Bill Gates a devenit pentru o perioadă cel mai bogat om din lume.

Astăzi, un elev de școală are în ghiozdan mai multă putere de calcul decât avea Pentagonul în anii 1950.

Internetul a schimbat din nou regulile economiei

Când calculatoarele personale s-au conectat la internet, economia mondială a intrat într-o nouă etapă. Sam Walton, fondatorul Walmart, a înțeles că tehnologia permite o gestionare mult mai precisă a stocurilor și a produselor. El a combinat această eficiență cu puterea mare de cumpărare, iar compania a putut oferi prețuri mai mici clienților. Astăzi, Walmart are aproximativ 1,6 milioane de angajați în Statele Unite. 

Jeff Bezos a observat un alt potențial al internetului, anume transformarea comerțului. Amazon a schimbat modul în care oamenii cumpără produse. Iar compania are astăzi aproximativ 1,1 milioane de angajați americani și aproximativ 255 de milioane de clienți în Statele Unite.

Următorul val: spațiul cosmic și inteligența artificială

În ultimii ani, Elon Musk și compania sa SpaceX au redus costurile lansărilor spațiale prin dezvoltarea rachetelor reutilizabile. Ceea ce ar putea genera noi industrii și noi averi.

În paralel, inteligența artificială schimbă rapid lumea digitală și promite o nouă creștere a puterii de calcul.

Pentru Gordon, toate aceste exemple au un numitor comun, anume crearea de capital. Miliardarii nu își păstrează averile într-un seif, asemenea personajului Scrooge McDuck din desene animate. Ei investesc banii în companii, tehnologii și proiecte care pot genera noi produse și servicii.

Economia are două elemente fundamentale, capitalul și munca. Autorul critică ideea potrivit căreia averile mari ar reprezenta doar o acumulare de resurse. El este de părere susține că marile averi moderne provin, în multe cazuri, din crearea unor tehnologii și afaceri care schimbă economia.