Intervenția americano-japoneză de pe piețele valutare readuce în atenția publică o practică rar folosită în ultimele decenii. Președintele Donald Trump a explicat, de la bordul Air Force One, motivele acestei decizii neobișnuite de susținere a yenului, aflat sub presiune severă în ultimele luni. Gestul comun al Washingtonului și Tokyo confirmă o alianță financiară solidă, într-un moment în care moneda japoneză se confrunta cu una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa recentă.
Ce a declarat Donald Trump despre sprijinul acordat yenului
Donald Trump a confirmat, duminică, faptul că Statele Unite au intervenit în comun cu Japonia pentru a susține yenul. El a descris gestul drept unul benefic pentru ambele economii. Președintele american a subliniat că Washingtonul va obține „un beneficiu financiar” de pe urma acestei măsuri. Trump consideră că intervenția este, în opinia sa, „bună și pentru economia mondială”.
Totuși, motivația principală invocată de Trump a fost una diplomatică, mai degrabă decât strict economică. „A fost, mai presus de orice, un semnal de prietenie.” Președintele a explicat legătura specială dintre cele două state. „Suntem foarte puternici — foarte, foarte puternici din punct de vedere financiar. Ei au un yen în scădere și au vrut puțin ajutor. Iar noi suntem mereu alături de Japonia.”
Trump nu a evitat, totuși, o referire istorică neașteptată, adăugând cu umor propriu. „Japonia s-a comportat foarte bine cu noi, cu excepția, desigur, a atacului de la Pearl Harbor.” Este o remarcă ce reflectă stilul retoric caracteristic al președintelui american, plasată într-un context financiar serios.
Mecanismul intervenției: euro vândut pentru cumpărarea de yeni
Intervenția americano-japoneză a avut loc vineri, printr-un mecanism neobișnuit pentru piețele financiare recente. Potrivit Financial Times, care citează surse apropiate dosarului, Rezerva Federală din New York a vândut euro pentru a cumpăra yeni, acționând în numele Trezoreriei americane.
Această mișcare a survenit după ce yenul a coborât, luna trecută, la 163,24 unități pentru un dolar — cel mai slab nivel înregistrat din 1986. Presiunea asupra monedei japoneze a fost alimentată de dobânzile americane mai ridicate, de creșterea prețului petrolului și de ieșirile persistente de capital din Japonia.
La Tokyo, ministrul japonez de Finanțe, Satsuki Katayama, a confirmat oficial intervenția comună. „A cumpărat yeni vineri, în coordonare cu Departamentul Trezoreriei al Statelor Unite”, se arată în comunicatul oficial. Katayama a subliniat că „această acțiune comună a contracarat volatilitatea excesivă și mișcările dezordonate ale yenului japonez din ultimele luni”, adăugând ferm: „Nu vom ezita să realizăm noi intervenții comune.”
Reacția Washingtonului și amploarea reală a intervenției
Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a confirmat, la rândul său, coordonarea dintre cele două țări, transmițând un mesaj similar pe platforma X. Acesta a precizat că acțiunile coordonate de pe piața valutară au contracarat mișcările dezordonate ale yenului, invocând securitatea economică și alianța americano-japoneză drept motive esențiale ale deciziei. „Nu va ezita să participe la noi intervenții comune”, a mai transmis oficialul american.
Decizia Washingtonului a venit chiar după ce yenul își revenise deja puternic în săptămâna precedentă. S-au alimentat astfel speculații că autoritățile japoneze ar fi intervenit separat, înainte de acțiunea comună confirmată ulterior. Analiștii citați de Financial Times estimează amploarea intervenției Japoniei la aproximativ 8,45 trilioane de yeni. E echivalentul a 52,8 miliarde de dolari. Cotidianul economic Nikkei a avansat, însă, o estimare mai redusă, între 6 și 7 trilioane de yeni — o diferență care arată cât de dificil este de cuantificat, cu exactitate, amploarea reală a unei asemenea intervenții pe piețele valutare.
Potrivit Financial Times, această intervenție americano-japoneză rămâne, în esență, primul efort coordonat al celor două state pentru susținerea yenului din 1998 și până în prezent. E un precedent important pentru viitoarele relații financiare dintre Washington și Tokyo.
