Stâncă detonată pe Dunăre pentru a direcționa mai multă apă spre centrala nucleară de la Cernavodă

Potrivit Digi24, formațiunea stâncoasă favoriza apariția unor curenți care împingeau cea mai mare parte a apei către brațul Bala. Astfel, un volum mai mic continua pe Dunărea Veche, în direcția Cernavodă, unde apa este necesară funcționării centralei nucleare. Autoritățile au făcut măsurători înaintea detonării și au avertizat că întreaga intervenție este dificilă și nu oferă rezultate garantate.

Patru barje vor completa intervenția

Detonarea reprezintă prima etapă a unei lucrări mai ample, coordonată de autoritățile responsabile pentru gestionarea apelor și siguranța navigației. Urmează amplasarea a patru barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, pentru modificarea temporară a circulației apei. Acestea trebuie să reducă volumul preluat de brațul Bala și să trimită mai multă apă către Dunărea Veche.

Administrația fluvială a început și lucrări de dragaj în sectorul afectat, pentru îndepărtarea sedimentelor și îmbunătățirea curgerii apei. Obiectivul este menținerea alimentării canalului centralei de la Cernavodă, în condițiile continuării scăderii nivelului Dunării. Guvernul a alocat șapte milioane de lei pentru operațiunea care implică Armata și mai multe instituții civile.

Apele Române au precizat că lucrarea este extrem de complexă, iar rezultatele depind de debit, curenți și configurația albiei. Efectele nu pot fi stabilite imediat după explozie, deoarece trebuie finalizată amplasarea barjelor și urmărită redistribuirea apei. Autoritățile vor continua măsurătorile pentru a vedea dacă volumul direcționat spre Cernavodă crește suficient.

Debitul Dunării a coborât la un minim sever

La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul Dunării a coborât în jurul valorii de 1.600 metri cubi pe secundă. Media multianuală pentru această perioadă este de aproximativ 4.700 metri cubi pe secundă, de aproape trei ori mai mare. Hidrologii anticipau o nouă scădere, către aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă la începutul lunii august.

Nivelul redus afectează alimentarea cu apă, navigația, producția hidroenergetică și funcționarea instalațiilor industriale amplasate de-a lungul fluviului. Mai multe nave și barje au rămas blocate în sectoare unde adâncimea nu mai permite circulația normală. Operatorii au primit recomandări privind folosirea unor rute alternative și reducerea încărcăturii transportate.

Seceta a favorizat și apariția fenomenului de înflorire algală, amplificat de temperaturile ridicate și stagnarea apei în anumite zone. Apele Române monitorizează calitatea apei și evoluția nivelurilor, în condițiile prognozelor nefavorabile pentru următoarea perioadă. Precipitațiile estimate în amonte nu ar urma să producă o creștere importantă pe sectorul românesc.

Unitatea 1 a centralei Cernavodă a fost oprită preventiv

Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 pe 28 iulie, după ce parametrii asociați nivelului Dunării s-au apropiat de limitele admise. Compania a explicat că decizia a avut caracter preventiv și a fost aplicată conform procedurilor pentru situații de secetă severă. Oprirea nu a afectat securitatea nucleară, personalul, populația sau mediul.

Procedurile centralei permit oprirea uneia sau ambelor unități atunci când alimentarea cu apă nu mai asigură marjele operaționale stabilite. Apa Dunării este utilizată în circuitele de răcire, iar disponibilitatea acesteia trebuie menținută permanent în limitele de siguranță. Intervenția asupra cursului fluviului urmărește evitarea deteriorării suplimentare a condițiilor de alimentare.

În mod obișnuit, cele două reactoare de la Cernavodă au împreună aproximativ 1.400 MW și acoperă o parte importantă din producția națională. Reducerea producției nucleare, simultan cu scăderea hidroenergiei și creșterea consumului provocată de caniculă, pune presiune suplimentară asupra Sistemului Energetic Național.

Criza energetică regională se adâncește

Intervenția are loc în timpul stării de alertă energetică declarată în România pentru luna august, după reducerea producției naționale. Debitul foarte scăzut al Dunării a determinat oprirea unui reactor de la Cernavodă, în timp ce hidrocentralele produc mai puțin. România negociază importuri suplimentare din statele vecine pentru acoperirea consumului maxim, care crește în perioadele cu temperaturi ridicate.

Criza afectează și Ungaria, unde centrala nucleară Paks a fost oprită complet duminică, pentru prima dată în 44 de ani. Centrala asigură aproape jumătate din energia electrică a țării, dar nu mai dispune de suficientă apă pentru sistemele de răcire. Autoritățile ungare au cerut companiilor mari să reducă consumul, iar oprirea va fi compensată prin importuri mai costisitoare de electricitate.