Scenariu alarmant: Europa ar detecta un atac iranian abia deasupra României

Europa depinde de decenii de sistemele dezvoltate de Statele Unite pentru detectarea și neutralizarea rachetelor balistice. Această dependență devine critică în contextul în care Washingtonul a sugerat, în repetate rânduri, reducerea implicării în securitatea continentului.

De ce nu poate Europa detecta singură un atac balistic

În prezent, Europa nu are o rețea proprie de sateliți pentru detectarea lansărilor de rachete balistice. Această capacitate este asigurată aproape exclusiv de NATO și de infrastructura americană.

Primul semnal de alarmă ar veni, cel mai probabil, din Franța, prin radarul „Nostradamus”. Acesta poate detecta lansări până la 4.000 km distanță, folosind reflexia undelor radio în ionosferă.

Totuși, sistemul are limitări importante. Precizia este redusă. Există zone moarte. Dependența de condițiile atmosferice face ca informația să fie incompletă. Practic, europenii ar ști că a fost lansată o rachetă, dar nu ar putea urmări exact traiectoria.

Momentul critic: racheta intră în raza României

În lipsa sistemelor americane, racheta ar traversa spațiul aerian al Turciei fără a fi monitorizată eficient.

Abia când ajunge aproape de România, aceasta intră în raza radarului AN/FPS-132 din Regatul Unit. Acest radar, parte a sistemului american, poate urmări precis traiectoria.

Problema este că britanicii pot doar observa. Nu pot intercepta racheta.

Arrow 3, ultima linie de apărare a Europei

Singura șansă reală de interceptare ar veni din Germania, care a achiziționat sistemul Arrow 3.

Acesta poate detecta și intercepta rachete balistice în afara atmosferei. Radarul EL/M-2080 ar putea identifica ținta la aproximativ 900 km distanță. Asta înseamnă că racheta ar fi deja deasupra graniței româno-ungare.

Există însă o limitare critică. Radarul are acoperire sectorială. Dacă nu este orientat spre Iran, interceptarea poate deveni imposibilă.

Patriot și SAMP/T nu sunt suficiente

Mai multe state europene, inclusiv România, dețin sisteme Patriot PAC-3. Acestea pot intercepta anumite tipuri de rachete, dar nu sunt proiectate pentru rachete balistice cu rază medie.

În același timp, sistemele SAMP/T utilizate de Franța și Italia au capacități limitate împotriva amenințărilor moderne.

Interceptarea ar depinde de poziționarea sistemelor și de starea lor de alertă. În multe cazuri, reacția ar fi prea târzie.

Dependența strategică de SUA devine vulnerabilitate

Scenariul evidențiază o realitate incomodă. Europa nu are, în prezent, un sistem integrat de apărare antirachetă independent de Statele Unite.

Fără sprijin american, detectarea ar întârzia. Interceptarea ar fi incertă. Iar unele atacuri ar putea ajunge la țintă.

În contextul tensiunilor cu Iran și al schimbărilor din politica de securitate transatlantică, această vulnerabilitate devine tot mai greu de ignorat.

Europa se află astfel într-un punct critic. Fie își dezvoltă rapid propriile capacități de apărare, fie rămâne dependentă de o garanție de securitate care nu mai este la fel de sigură ca în trecut, relatează Defence Express.