Scandal în industria de apărare. Acuzații dure după eliminarea proiectului Piranha din programul SAFE

Scandal în industria de apărare. Acuzații dure după eliminarea proiectului Piranha din programul SAFE
Imagine Scandal în industria de apărare. Acuzații dure după eliminarea proiectului Piranha din programul SAFE (sursa foto: putereafinanciara.ro)
Disputa privind programele de înzestrare militară finanțate prin mecanismul european SAFE generează noi tensiuni politice. În centrul scandalului se află decizia legată de proiectul transportoarelor blindate Piranha 5, produse la Uzina Mecanică București (UMB), care nu ar mai fi fost incluse în lista finală a proiectelor finanțate.

Informația a declanșat reacții politice puternice, atât din partea unor foști oficiali, cât și din zona guvernamentală. Subiectul este legat direct de modul în care România își prioritizează achizițiile din domeniul apărării și de relația dintre industria locală și programele europene de finanțare.

Fostul secretar de stat Cristian Vasilcoiu a reacționat public și a lansat acuzații dure. Într-o postare pe Facebook, acesta a scris explicit: „executați UMB și scoateți Piranha din SAFE”. El sugerează că decizia nu ar fi fost una strict tehnică. În același mesaj, Vasilcoiu vorbește despre posibile interese politice în jurul proiectului și despre modul în care sunt gestionate contractele din industria de apărare.

Subiectul a devenit unul sensibil, deoarece programul Piranha 5 este unul dintre cele mai importante proiecte de producție militară internă. Acesta implică Uzina Mecanică București și colaborări industriale extinse în România.

Cum a fost justificată eliminarea Piranha din programul SAFE

Proiectul Piranha 5 nu s-ar mai regăsi în forma finală a programului SAFE. Decizia a generat imediat reacții politice și administrative, deoarece proiectul era considerat important pentru industria de apărare din România. În spațiul public au apărut explicații legate de criteriile financiare și de evaluarea proiectelor. Autoritățile din domeniul apărării au transmis anterior că selecțiile din cadrul programului SAFE sunt realizate pe baza unor criterii tehnice și bugetare.

În acest context, se discută despre modul în care au fost prioritizate proiectele și despre respectarea limitelor financiare impuse de mecanismul european. În același timp, criticii deciziei susțin că eliminarea Piranha 5 ar putea afecta industria locală de apărare, având în vedere că producția este realizată în România.

Totuși, oficialii din domeniul apărării au respins ideea unei decizii politice în procesul de selecție, insistând că este vorba despre o evaluare tehnico-financiară.

Reacții politice și acuzații publice în jurul proiectului UMB

Fostul secretar de stat Cristian Vasilcoiu a amplificat disputa printr-un mesaj public în care atacă direct decizia și pune sub semnul întrebării criteriile de selecție. El susține că eliminarea proiectului Piranha nu este întâmplătoare și că ar exista o presiune asupra industriei naționale de apărare.

„Uzina Mecanică București produce Piranha 5, evident în România.

UMB trebuia să primească aproape 1 miliard de euro din SAFE, dar nu a mai primit niciun leu!

Și fiindcă am îndrăznit să contest vehement acest aspect, până la cel mai înalt nivel, am fost înlocuit din funcția de administrator special al UMB!

Până la urmă nu e vorba despre mine, ci despre cum se distruge industria națională de apărare!

P.S.: câtă vreme am fost administrator special UMB a avut profit operațional!”, a transmis Cristian Vasilcoiu.

GDELS: acuzații privind „dezinformarea”

General Dynamics susține că informațiile apărute în spațiul public despre achiziția Piranha 5 sunt incomplete sau eronate. Compania afirmă că vehiculele din noul contract nu sunt identice cu cele livrate în 2018, ci includ modificări tehnice importante.

GDELS susține că au fost introduse aproximativ 42 de modificări sau elemente tehnice noi față de configurația inițială, ceea ce ar face imposibilă o comparație directă a prețurilor între contracte. De asemenea, compania ridică problema termenului foarte scurt pentru ofertare.

Conform datelor transmise, după o cerere de informații (RFI) din martie 2026, autoritatea contractantă a emis cererea de ofertă (RFP) la 29 aprilie 2026, iar companiile au avut mai puțin de 14 zile pentru depunerea ofertei finale. GDELS susține că acest interval este mult sub standardele internaționale, care prevăd în mod obișnuit între 30 și 60 de zile pentru proiecte de asemenea amploare.

În plus, compania explică majorările de costuri prin schimbările de piață din ultimii ani. Sunt invocate creșterea prețurilor la materii prime, lanțurile de aprovizionare afectate și contextul generat de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!

0 comentarii Comentarii