România evită retrogradarea în categoria „junk”. Fitch menține ratingul „BBB-”, dar avertizează asupra riscurilor politice

Apartenența la UE susține ratingul României

Ratingul este sprijinit de apartenența României la Uniunea Europeană și de intrările de capital asociate. Fondurile europene susțin convergența veniturilor și facilitează accesul statului la finanțare externă. PIB-ul pe locuitor și calitatea guvernanței depășesc nivelurile înregistrate de economiile comparabile din categoria „BBB”. Aceste avantaje sunt contrabalansate de deficitele ridicate, datoria în creștere și inflația persistentă.

Fitch menționează și fragmentarea scenei politice, alături de polarizarea tot mai accentuată a dezbaterii interne. Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice și majorarea continuă a datoriei raportate la PIB.

Deficitul scade, dar rămâne printre cele mai mari

Fitch estimează că deficitul bugetar va coborî la 5,9% din PIB în 2026. Prognoza este ușor sub ținta Guvernului, stabilită la 6% din PIB. Nivelul rămâne însă printre cele mai ridicate din categoria statelor cu rating „BBB”. În 2024, deficitul general al României ajunsese la 9,3% din PIB.

Deficitul de numerar s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru. În aceeași perioadă din 2025, acesta se ridica la 70 de miliarde de lei. Veniturile au crescut după majorarea TVA, iar cheltuielile au rămas relativ stabile. Evoluția reflectă înghețarea nominală a pensiilor și salariilor din sectorul public.

Criza politică amenință consolidarea fiscală

Fitch avertizează că România a rămas fără guvern după destrămarea coaliției formate din patru partide. Coaliția s-a prăbușit în mai 2026, după numai zece luni de funcționare. Agenția consideră că România poate traversa o perioadă prelungită de instabilitate politică și incertitudine privind politicile publice. Formarea, componența și stabilitatea viitorului guvern rămân dificil de anticipat.

Criza politică reduce vizibilitatea asupra strategiei fiscale după anul 2026. Aceasta a întârziat și adoptarea unor reforme restante din Planul Național de Redresare și Reziliență. Întârzierile ar putea conduce la pierderea unor fonduri europene. Fitch anticipează și o încetinire a reducerii deficitului după 2026.

Datoria publică ar putea ajunge la 64,5% din PIB

Datoria publică ar urma să crească la 64,5% din PIB până în 2028. La sfârșitul anului 2025, nivelul acesteia era de 59,3%. Prognoza depășește mediana de 57,9% estimată pentru statele comparabile. Fitch se așteaptă ca datoria să continue să crească și după 2028.

Traiectoria este vulnerabilă și la deprecierea leului, deoarece 53% din datoria publică este denominată în valută. Costurile dobânzilor vor reprezenta 9,3% din venituri în 2028.

Economia României s-ar putea contracta în 2026

Fitch estimează că economia României se va contracta cu 0,6% în acest an. Investițiile europene nu vor compensa complet scăderea consumului gospodăriilor.

Veniturile reale disponibile sunt în scădere, iar încrederea consumatorilor rămâne redusă. Conflictul din Orientul Mijlociu afectează suplimentar cererea externă. Creșterea economică ar putea reveni treptat către 2,3% în 2028. Redresarea va fi susținută de salariile reale și investițiile sectorului privat.

Inflația rămâne o vulnerabilitate importantă

Inflația ridicată continuă să reprezinte unul dintre punctele slabe ale ratingului României. Aceasta a depășit constant ținta stabilită de Banca Națională. Deprecierea monedei și prețurile energiei au amplificat efectele majorării TVA. Eliminarea plafonării energiei electrice a adăugat noi presiuni asupra prețurilor.

Fitch estimează o inflație medie de 7,6% în 2026. Rata ar putea coborî la 3,8% până în anul 2028.

Ce ar putea provoca retrogradarea României

Ratingul poate fi redus dacă autoritățile nu aplică măsuri suplimentare de consolidare fiscală. Un impas politic prelungit ar putea împiedica stabilizarea datoriei publice. Tensiunile politice și menținerea deficitelor ridicate pot afecta finanțarea externă și stabilitatea macroeconomică. Aceste riscuri ar putea conduce România sub pragul recomandat investițiilor.

Perspectiva ar putea reveni la „stabilă” dacă reducerea deficitului continuă și datoria este controlată. O îmbunătățire structurală a deficitului de cont curent ar susține aceeași evoluție.