Rezumatul știrilor din România: 13-19 iulie. Grindeanu șantajează România. Suntem atacați cibernetic. Și Nicușor Dan spune că suntem prea tensionați

Bolojan a devenit cel mai longeviv premier interimar

Cine spunea că în România nu doborâm recorduri? Ei bine, doborâm. Dar sunt ale noastre. Și sunt negative. Ilie Bolojan devine cel mai longeviv premier interimar de după Revoluție. Recordul îi aparținea lui Emil Boc care a stat 71 de zile la Palatul Victoria fiind demis. Ironia sorții e că după 71 de zile, tot el a fost învestit. Mai multe despre criza de atunci, găsiți aici. 

Așa, să revenim. Am mai încercat luni o tură de consultări la Cotroceni. N-am obținut nimic din ele. Ba mai mult, se pare că l-am și enervat pe președinte. Sorin Grindeanu a dezvăluit că președintele i-a spus lui Bolojan că va reasculta înregistrările de la consultări ca să îi arate că minte și că și-a schimbat poziția. Și a mai făcut un gest necugetat președintele. Umblă vorba că ar fi ieșit din sală fără să salute. Și a mai și trântit ușa. 

Nicușor Dan spune că soluția este la partide și insistă că și-a jucat rolul, după ce a pus pe masă două variante de premier. Niciuna nu a strâns însă majoritatea necesară. 

Dacă președintele cere compromisuri, liderii partidelor par să negocieze ca și cum ar avea tot timpul din lume. Sorin Grindeanu rămâne convins că PSD poate forma un guvern în august și spune că poate strânge voturile necesare, doar că nu vrea să-și dezvăluie strategia, ca să nu fie „dinamitată”. Indiferent de strategie, scopul PSD e clar: fără Ilie Bolojan în fruntea Executivului.

Social-democrații au început însă să vorbească și despre variante de compromis. Grindeanu s-a declarat de acord cu propunerile venite de la Varujan Pambuccian și Kelemen Hunor: refacerea fostei coaliții și un premier tehnocrat sau de armistițiu, care să scoată negocierile din blocaj.

PSDan și DIICOT-ul

Președintele Nicușor Dan a avut o săptămână plină. A fost la Paris, unde a participat la ceremoniile organizate de Ziua Națională a Franței, apoi a mers la Kiev pentru Summit-ul Ucraina-Europa de Sud-Est. Dar tot și-a găsit el timp pentru niște declarații care să ne mai surprindă puțin. 

Întrebat ce părere are de eticheta PSDan pusă de cei care îl acuză că le-ar face jocul social-democraților în negocierile pentru viitorul Executiv, Nicușor Dan a oferit un răspuns alambicat în care esența era că încearcă „să ia tot timpul cele mai bune decizii pentru România”, indiferent de cine este mulțumit sau nemulțumit de ele. 

Tot în această săptămână, președintele s-a declarat „mulțumit, spre foarte mulțumit” de activitatea parchetelor. A lăudat DIICOT pentru combaterea traficului de droguri, DNA pentru anchetele care vizează persoane importante și Parchetul General. 

Declarația a stârnit însă multe sprâncene ridicate, în condițiile în care reforma justiției rămâne, după cum a recunoscut chiar el, o preocupare amânată din cauza crizei politice. În România, se pare că poți fi foarte mulțumit de un sistem pe care promiți că îl vei reforma mai târziu.

Ministrul Pîslaru nu e așa mulțumit de activitatea DIICOT, însă, după ce aceștia l-au ironizat într-o postare. Scandalul a pornit după ce ministrul a criticat faptul că nu fusese informat despre perchezițiile din dosarul azilelor ilegale din Bihor, iar procurorii au răspuns câteva zile mai târziu cu o postare ironică pe Facebook: „Astăzi suntem și la Casa de Pensii. Scuze că nu am anunțat înainte”.

Întrebat despre postarea ironică a DIICOT la adresa lui Pîslaru, Nicușor Dan ne-a zis ,,că suntem cu toții foarte, foarte tensionați, dacă facem o mare discuție dintr-o ironie în spațiul public”.

Ce facem cu PNRR-ul?

Dacă negocierile pentru noul guvern par complicate, PNRR-ul pare deja un cub rubik. Săptămâna aceasta, Comisia Europeană a acceptat renegocierea planului României. L-am negociat noi, doar că nu mai avem timp. Plus că puținul pe care îl avem îl folosim să ne certăm.

După consultările de luni de la Cotroceni, Grindeanu a ieșit și ne-a spus că parcă nici n-ar vota legile. „PSD este în Opoziție. Să nu dea ordine Parlamentului”, a spus el amenințându-l pe Bolojan. S-a mai și întrebat ironic: ,,De ce să votăm legile, că vrea Bolojan?”. Noi am fi zis că trebuie votate pentru miliardele alea de euro pentru școli, spitale, dar cine suntem noi să ne dăm cu părerea. 

Replica lui Ilie Bolojan a venit imediat: tocmai PSD este partidul care a întârziat ani la rând reformele pe care acum spune că vrea să le salveze.

România mai are mai puțin de o lună și jumătate până la termenul-limită din 31 august, însă multe dintre investițiile finanțate prin plan sunt departe de finalizare. În joc sunt și 4,5 miliarde de euro, care depind de adoptarea unor reforme-cheie, inclusiv Legea salarizării.

Pe Legea salarizării iarăși, niciun gând să ne înțelegem. PSD nici nu vrea să audă. Ilie Bolojan a discutat separat cu sindicatele și patronatele, încercând să obțină un acord pe un proiect care mulțumește, deocamdată, foarte puțină lume. Sindicaliștii din Sănătate au anunțat chiar proteste și blocarea activității luni în sute de spitale, semn că negocierile sunt departe de final.

Dar stați liniștiți că mai face președintele niște consultări pe Legea Salarizării. Până acum au mers foarte bine. 

Cine vrea, de fapt, alegeri anticipate?

Alegerile anticipate au devenit cuvântul preferat al săptămânii. AUR le cere aproape zilnic, Ilie Bolojan spune că trebuie luate „în mod serios în calcul” dacă blocajul continuă, iar surse spun că nici Nicușor Dan nu le mai exclude. Doar că între a vorbi despre anticipate și a le dori cu adevărat e o diferență destul de mare.

AUR este singurul partid care are toate motivele să împingă lucrurile în această direcție. 

PSD spune oficial că nu se teme de acest scenariu. Sorin Grindeanu susține că partidul nu are nicio problemă dacă se ajunge din nou la vot, dar admite că principalul câștigător ar fi AUR. 

Și aici apare paradoxul. Chiar dacă anticipatele ar redesena Parlamentul, ele nu garantează ieșirea din blocaj. Dacă PSD refuză în continuare o alianță cu AUR, iar celelalte partide își păstrează liniile roșii, România s-ar putea trezi exact în aceeași situație, doar cu o legislatură nouă.

Ca o sperietoare pentru anticipate a venit și sondajul IRES comandat de PSD. Cercetarea plasează AUR la 40% din intențiile de vot, în timp ce PSD se păstrează pe locul al doilea. 

În momentul de față, anticipatele par mai degrabă o armă de negociere decât un plan pe care cineva își dorește cu adevărat să-l pună în practică.

A sunat Lia la CJUE

Joi, ne-am trezit cu o decizie istorică de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Ce a zis practic e că interpretarea dată de Înalta Curte privind prescripția nu poate duce la închiderea dosarelor care vizează fraude grave cu bani europeni. Cu alte cuvinte, dacă sunt în joc interesele financiare ale Uniunii Europene, dreptul european are prioritate, iar prescripția nu poate deveni o portiță de scăpare.

S-a pronunțat și președintele pe subiect. De vină e Parlamentul, a lămurit-o.

„Vina principală pentru această situaţie revine Parlamentului. Noi am avut o decizie a Curţii Constituţionale, care trebuia urmată într-un termen constituţional, dacă nu mă înşel, de 45 de zile […] trebuia o corecţie legislativă care nu s-a întâmplat în nişte ani de zile.”, a declarat Nicușor Dan.

Dacă tot suntem la capitolul justiție, Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată. Pentru infracțiunea de lipsire de libertate a jurnaliștilor italieni de la Rai Uno veniți în 2021 să îi ia un interviu. Procesul va începe la Înalta Curte. Primul termen nu a fost încă stabilit.

Suntem atacați cibernetic

De parcă nu aveam destule pe cap, săptămâna asta a fost și un val de atacuri cibernetice la instituțiile statului. 

Mai întâi au apărut clone ale platformei Ghișeul.ro, folosite pentru a fura datele și banii utilizatorilor. 

Apoi, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că una dintre aplicațiile sale a fost ținta unui atac cibernetic. Instituția a dat asigurări că aplicația nu este folosită pentru implementarea PNRR și că proiectele europene nu au fost afectate.

Ca tabloul să fie complet, au apărut informații că date sustrase în urma celui mai grav incident informatic din istoria Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară au fost scoase la vânzare pe internet, existând inclusiv suspiciuni privind o cerere de răscumpărare. Dacă mai lipsea ceva săptămânii, era doar un reminder că, în România, nici datele nu mai stau foarte liniștite.

DNSC a avertizat că mai multe instituții din România au fost vizate de atacuri informatice și că trebuie să pornim de la ideea că oricine poate deveni o țintă. Mesajul nu pare deloc exagerat, având în vedere ce s-a întâmplat în ultimele zile.

,,E o cofetărie aici”

Ministrul atât al Apărării, cât și al Transporturilor, Radu Miruță, pare să fi găsit cea mai bună metodă de a afla cum funcționează statul român: deschide uși la întâmplare. Săptămâna aceasta, într-o vizită la CENAFER, a descoperit un atelier de ciocolată, un apartament amenajat în clădire și spații care semănau mai degrabă cu un hotel decât cu sediul unei instituții publice. Dacă nu știai unde ai intrat, puteai crede că ai ajuns la un bed & breakfast cu desert inclus.

,,E o cofetărie aici”, spune unul dintre inspectorii aflați cu Miruță în control. 

În videoul postat pe pagina lui, se vede cum ridică de pe jos o găletușă cu cremă de ciocolată, despre care directoarea instituției îi spune că e a ei. ,,Dar câtă Nocciola mâncați doamnă?”, o întreabă ministrul. Dialogul este într-adevăr savuros.

Apoi, ministrul a trecut la controale la MApN. Acolo, meniul a fost diferit. Un comandant din Murfatlar și-ar fi pus militarii să muncească în gospodăria lui, să îi servească masă și chiar își deconta cumpărături personale. În alte unități au fost descoperite firme abonate la contracte, un medic care ar fi emis adeverințe false și noi suspiciuni privind modul în care erau administrate unele structuri militare.

În ritmul acesta, controalele lui Radu Miruță încep să semene cu episoadele din „Poftiți pe la noi”. Nu știi niciodată ce găsește după următoarea ușă. Un atelier de ciocolată, o pensiune sau o mică afacere de familie pe bani publici.

Vești (ceva mai) bune

Ca să nu încheiem tot cu negocieri, blocaje și scandaluri, săptămâna a venit și cu două vești ceva mai optimiste.

La Costinești s-a deschis Nibiru, prezentată drept cea mai mare stațiune de entertainment de pe litoralul românesc. Prima zi a fost sold-out, iar organizatorii spun că aproximativ 50.000 de oameni au trecut pragul noului complex. 

Și dacă tot suntem la capitolul distracție, joi a început și Electric Castle 2026, unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică din România. Până duminică, la Bonțida urcă pe scenă nume precum The Cure, Twenty One Pilots, Teddy Swims, Chase & Status și Wet Leg. Așa că, dacă săptămâna asta politica v-a consumat toată energia, sperăm că v-o recuperați în weekend.

Iar de la Bruxelles vine o veste bună pentru absolvenții școlilor profesionale și tehnice. Comisia Europeană deschide, în premieră, programul de practică Blue Book și pentru ei. Stagiile durează cinci luni și sunt plătite cu aproximativ 1.500 de euro pe lună. Înscrierile încep pe 22 iulie 2026, la ora 10:00, ora Bruxelles-ului. Termenul-limită este 4 septembrie, la aceeași oră. Candidații pot depune o singură aplicație pentru fiecare sesiune și categorie de stagiu. Găsiți mai multe informații aici.

Cam atât pe astăzi. Ne revedem la următorul rezumat cu principalele știri ale săptămânii din România.