Radu Miruță, ministrul Apărării, la Summitul NATO de la Ankara: România negociază cu trei state pentru a aduce noi trupe în țară

În același timp, ministrul a anunțat că a transmis o solicitare oficială omologului său ucrainean. Radu Miruță propune introducerea unui sistem de autodetonare pentru dronele maritime lansate de Ucraina, în cazul în care acestea pătrund accidental în apele teritoriale ale României. Măsura vine după incidentul recent din Portul Constanța, când o dronă a explodat.

România cere o distribuție mai echilibrată a resurselor NATO

În cadrul unei conferințe de presă, Radu Miruță a explicat că România urmărește o redistribuire mai echilibrată a resurselor și capabilităților NATO pe flancul estic al Alianței. Potrivit ministrului, țările aflate la granița estică sunt cele care sunt afectate cel mai puternic de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. 

„Distribuirea uniformă a resurselor NATO pe flancul estic, conștientizarea suplimentară a consecințelor războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei, care este simțită pe teritoriul României mai mult decât pe teritoriul țărilor care sunt mai în mijlocul Europei, achiziții în comun”, a declarat ministrul la Ankara.

Flancul estic al NATO include statele membre aflate în apropierea granițelor Rusiei și Belarusului sau în vecinătatea conflictului din Ucraina. După invazia rusă începută în februarie 2022, Alianța a decis consolidarea prezenței militare în zonă. Asta se realizează prin trimiterea de trupe, echipamente și sisteme de apărare suplimentare în state precum România, Polonia și țările baltice.

România spune că și-a îndeplinit angajamentele față de NATO

Radu Miruță a declarat faptul că România se prezintă la actualul summit într-o poziție mai bună decât în anii anteriori. Deoarece, spun oficialii, și-a respectat angajamentele legate de investițiile în apărare și dezvoltarea industriei naționale de armament. „Și față de alte summit-uri, unde România avea capul un pic mai plecat pentru că nu îndeplinea condițiile, dacă se face un score-card al fiecărei țări cu privire la îndeplinirea asumărilor la nivel NATO, astăzi stăm mult mai bine decât am stat în trecut. Pentru că pe scoringul cu investiții în apărare stăm bine. Pe scoringul cu aducerea la viață a unor fabrici care să producă armament pe teritoriul național stăm infinit mai bine decât stăteam chiar anul trecut”, a afirmat ministrul interimar al Apărării.

El a vorbit și despre importanța strategică a României la Marea Neagră. A explicat că securitatea regiunii depinde atât de supravegherea aeriană și sistemele antiaeriene, cât și de modernizarea flotei navale.

„Cu privire la distribuirea pe flancul estic – sigur, aici nu e o chestiune pe care o apreciază doar România, pentru că sunt toate țările de pe flancul estic, însă suntem țară cu ieșire la Marea Neagră, unde și acolo, pe discuțiile pe care le avem împreună cu Turcia și cu Bulgaria, nu spunem doar că vrem să fim jucători, ci venim cu dovada faptului că am semnat un contract pentru a construi alte patru nave noi, că securitatea pe Marea Neagră este obținută și cu supraveghere aeriană, și cu sisteme antiaeriene, dar și cu nave care să creeze o navigație sigură pe Marea Neagră”, a adăugat Radu Miruță.

Ținta de 3% din PIB pentru apărare va fi atinsă înainte de termen

Ministrul a venit cu mai multe detalii și despre creșterea bugetului pentru înzestrarea armatei. Oficialul a precizat că România va putea ajunge la un nivel al cheltuielilor pentru apărare de 3% din produsul intern brut înaintea termenului stabilit. Potrivit lui Radu Miruță, anul trecut România a alocat aproximativ 2,24% din PIB pentru apărare. El a subliniat apoi că investițiile sunt în creștere.

„Scoringul se face pe ce procent din PIB fiecare țară a alocat pentru apărare. România anul trecut a avut un 2,24%. Acum, sigur, este o execuție bugetară în curs, dar planul este mult mai mare. Ținta de a ajunge la 3% din PIB România o va atinge înainte de termenul maxim”, a punctat el.

Oficialul a detaliat apoi și despre investițiile realizate prin programul european SAFE. „Cu privire la producția suplimentară în România sunt aceste proiecte prin SAFE publice, care presupun producție la șantierul naval Mangalia, la Uzina Mecanică Sadu, la Moren, la fabrica de arme de la Cugir. Sunt fabrici care erau în paragină și care astăzi primesc licență, linie de producție nouă și o suprafață, o amprentă pe teritoriul național, unde se produce la un nivel tehnologic echivalent cu înzestrarea celorlalte armate din țările membre NATO”, a explicat Radu Miruță.

Discuții avansate pentru noi capabilități NATO în România

Ministrul Apărării a anunțat că România poartă negocieri cu trei state aliate pentru dislocarea unor capabilități militare suplimentare pe teritoriul național. Solicitarea a fost transmisă încă din luna februarie. 

„Se vorbește de o sporire a NATO pe flancul estic. Se vorbește de țări care, pentru a spori prezența NATO pe flancul estic, să mute capabilități și în România. Este o chestiune pe care o avem intens în discuție după situația de la Galați. Este o chestiune pe care am cerut-o în luna februarie a anului 2026. Dar este o decizie care ține în final de țările care decid să facă asta. Discuțiile cu trei dintre aceste țări sunt avansate, dat fiind un subiect sensibil, respectuos este să-i lăsăm pe ei să anunțe că au finalizat tot parcursul intern pentru a putea să trimită capabilități suplimentare”, a spus ministrul. El nu a precizat despre ce state este vorba. Și nici ce tip de echipamente sau unități militare ar urma să fie trimise în România.

Propunere către Ucraina pentru prevenirea incidentelor cu drone

Radu Miruță a prezentat și o măsură pe care România a propus-o oficial autorităților ucrainene pentru reducerea riscului producerii unor incidente în Marea Neagră. Ministrul a explicat că Bucureștiul a cerut ca dronele maritime lansate de Ucraina să fie programate astfel încât să se autodistrugă automat în cazul în care pătrund accidental în apele teritoriale românești.

„Aici am mers și pe o altă latură, pentru a proteja noi activ teritoriul național și teritoriul NATO. Însă se pot face lucruri și din partea cealaltă. De aceea am transmis oficial ministrului apărării din Ucraina o solicitare prin care am spus că este rezonabil pentru România să fie anunțată că orice dronă care este lansată la apă în Marea Neagră, produsă în Ucraina, este preprogramată ca atunci când intră din greșeală, din orice condiții, în apele teritoriale românești, să se autodetoneze. Asta se poate face preprogramând zona respectivă, chiar dacă între timp nu mai au comunicații cu drona. Este o decizie autonomă pe care microprocesorul dronei respective o poate lua, chiar dacă nu se mai comunică cu ea”, a declarat ministrul.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!