PSD a decis să participe la guvernarea condusă de Luca Niculescu, într-o formulă mixtă, alături de tehnocrați. Sorin Grindeanu a anunțat că prioritățile partidului se regăsesc în programul viitorului cabinet, invocând necesitatea unui guvern funcțional pentru evitarea agravării problemelor economice. Printre acestea se numără angajamentul de a nu majora taxele în 2027, indexarea pensiilor și aprobarea rectificării bugetare până la 1 noiembrie. „România are nevoie urgent de guvern funcțional”, a declarat liderul PSD.
Compromisul pentru instalarea cabinetului Niculescu lasă deschisă disputa asupra direcției guvernării. Adrian Zăbavă consideră că programul și acordul de susținere vor trebui să împace așteptările diferite ale celor două partide.
„PSD va trebui să spună că intră la guvernare pentru a schimba direcția guvernării Bolojan. Așa cum a tot spus de la nominalizarea lui Niculescu și până în prezent. De partea cealaltă PNL trebuie să primească niște asigurări în acel acord, că în linii mari lucrurile vor continua la fel. Acordul devine astfel și argumentul pentru care va vota guvernul.”
PSD revine la putere, dar cu riscuri pentru 2028
Consultantul politic Adrian Zăbavă consideră că bilanțul crizei nu permite desemnarea unui câștigător politic fără rezerve. Costurile instabilității au fost suportate de România și de români, inclusiv prin deteriorarea încrederii în instituții și lideri, apreciază consultantul.

Pentru PSD, accesul la guvernare reprezintă un avantaj. Momentul revenirii și responsabilitatea pentru deciziile care urmează complică însă acest câștig.
„Fără doar și poate PSD se reîntoarce la guvernare și asta e un plus. Dar nu se așteptau să o facă în modul acesta și după atâtea luni de așteptare. În plus, această reîntoarcere la guvernare nu se face pe cai mari. Ci mai degrabă într-o situație complicată și mai mult forțați de situație decât dornici. Spun asta în contextul în care, din punct de vedere electoral, pentru PSD intrarea acum la guvernare poate să fie o decizie primejdioasă în perspectiva anului electoral 2028.”
Decizia PNL de a vota pentru învestirea noului cabinet poate fi explicată și prin costul politic al prelungirii interimatului. În analiza lui Zăbavă, ieșirea de la guvernare le oferă liberalilor posibilitatea de a limita erodarea imaginii lui Ilie Bolojan.
„El a fost o victimă la acel moment (n.r. căderea Guvernului din 5 mai). Și asta i-a crescut cota pe termen scurt. Însă încă cinci luni de guvernare, într-o situație complicată, l-au readus drept țintă a nemulțumirilor și au simțit și ei că este de ajuns.”
Cât se poate delimita PSD de propriul guvern
Prezența unui premier tehnocrat poate oferi PSD posibilitatea de a pune măsurile nepopulare în seama șefului executivului. Adrian Zăbavă se așteaptă ca partidul să încerce această delimitare dacă rezultatele guvernării vor fi slabe.
Consideră însă că explicația va fi mai greu de susținut în fața electoratului, într-un cabinet în care PSD este singurul partid care participă cu miniștri.
„E adevărat că nu se va mai întâmpla cu același succes ca în guvernul Bolojan, pentru că atunci a putut vinde o minimă doză de credibilitate a acestei povești. Acum va fi mult mai complicat să arunci doar în spatele reprezentanților Palatului Cotroceni și a premierului lucrurile care nu funcționează cum trebuie. Dar, fără doar și poate, modul în care e constituit acest cabinet poate sta la baza căderii lui.”
Responsabilitatea pentru rezultate ar putea deveni astfel una dintre sursele conflictelor din interiorul noii formule de putere.
Bolojan poate folosi opoziția pentru a-și consolida conducerea
Plecarea lui Ilie Bolojan de la Palatul Victoria nu echivalează, în evaluarea consultantului, cu pierderea controlului asupra PNL. Contează și faptul că adversarii interni ai actualului premier nu obțin un rol decisiv în noua guvernare.
Trecerea în opoziție i-ar permite liderului liberal să se concentreze asupra partidului și asupra conflictelor pe care mandatul de premier le-a lăsat în plan secund.
„Înclin să cred că trecerea în opoziție va însemna începerea unei perioade de reașezare pentru PNL. În care Ilie Bolojan și echipa din jurul său vor încerca să facă ordine în partid, vor încerca să facă ceea ce n-au putut să facă cât timp erau la guvernare, pentru că prioritățile erau altele. Asta va însemna și rezolvarea problemei puciștilor.”
Pe termen scurt, consultantul politic nu vede o amenințare decisivă la adresa conducerii lui Bolojan. Reorganizarea partidului rămâne însă dificilă.
„Dacă aceștia (n.r. contestatarii lui Ilie Bolojan) vor pleca la pachet, vor fi dați deoparte sau vor fi aduși pe drumul cel bun, rămâne de văzut. Deocamdată nu știm câtă putere are această grupare în interiorul PNL și dacă ea poate bloca planurile interne ale lui Ilie Bolojan.”
Acordul ,,de pace” nu garantează voturile pentru legi
Luca Niculescu le-a propus partidelor un acord de susținere pentru șase luni, perioadă în care acestea să nu inițieze și să nu voteze moțiuni de cenzură împotriva cabinetului său. Adrian Zăbavă atrage însă atenția că o asemenea înțelegere lasă deschisă problema majorităților necesare pentru adoptarea proiectelor guvernului.
Bugetul va arăta cât de mult valorează aceste înțelegeri atunci când partidele trebuie să decidă distribuirea banilor, apreciază Zăbavă.
„Acordurile inițiale pot să reprezinte declarații de principii. Dar la momentul votului poate să fie complicat ca ele să fie traduse într-o majoritate. E adevărat, atât timp cât vor exista aceste acorduri, nu va exista o moțiune trecută în cele șase luni asumate, dar cât de ușor vor trece proiectele guvernului prin Parlament, asta rămâne de văzut.”
În lipsa unei coaliții care să își asume întregul program, sprijinul ar putea varia de la un proiect la altul.
„Înclin să cred că PSD va căuta majorități de conjunctură în funcție de lucrurile pe care și le va asuma în guvern și vom avea anomalii de genul o lege trecută cu voturile unora și o lege trecută cu voturile altora. E foarte posibil ca astfel de situații să apară în următoarele șase luni.”
Consultantul politic avertizează că acest mod de negociere poate face mai greu de urmărit atât direcția guvernării, cât și responsabilitatea politică pentru decizii.
Nicușor Dan obține influență, dar își asumă și costurile
Instalarea unui premier apropiat și influența asupra componenței cabinetului îi pot întări președintelui poziția în raport cu executivul. Zăbavă separă însă acest avantaj de bilanțul politic al întregii crize.
„Dacă e să ne uităm doar la modul în care se încheie criza, am putea spune că președintele primește un plus de forță în arhitectura de putere a statului. Dar privind lucrurile mai general, dându-ne un pas în spate și uitându-ne la cum am ajuns aici și cât timp a durat, nu putem spune că din punct de vedere politic președintele a avut de câștigat. Ba din contră.”
Apropierea de noul guvern va însemna și o asociere mai directă cu rezultatele acestuia. În interpretarea consultantului, Nicușor Dan a păstrat până acum o anumită distanță față de executiv, în perioada în care acesta era condus de Ilie Bolojan.
„În plus, această asumare mai clară a guvernării sau a unei părți din decizia executivă va veni și cu responsabilități pentru președintele Nicușor Dan.”
AUR va avea concurență în opoziție
Trecerea PNL și USR în opoziție poate schimba și poziția AUR de unic partid mare în opoziție. „E adevărat că va avea și competitori prin trecerea PNL și USR în opoziție și asta le poate știrbi din autoritate și chiar din vizibilitate la un anumit public.”, spune Adrian Zăbavă.
Relația dintre partidele de opoziție poate include însă și colaborări punctuale în Parlament. Consultantul precizează că se referă la inițiative cu un interes comun, nu la constituirea unei alianțe politice.
În evaluarea sa, asemenea convergențe ar putea ajuta AUR să își modereze imaginea și să fie perceput ca un partener politic mai frecventabil. „Va începe o perioadă nouă și pentru AUR, dar cu AUR rămânând în continuare actorul legitim de opoziție.”
Când am putea avea un nou guvern
Cabinetul Luca Niculescu ar putea primi votul de învestitură până la sfârșitul acestei săptămâni. Potrivit unor surse politice citate de Digi24, unul dintre scenariile discutate presupune audierea miniștrilor propuși joi, 15 octombrie și votul în plenul reunit al Parlamentului vineri seară.
O altă variantă este ca votul de învestitură să aibă loc luni, 19 octombrie, sau marți, 20 octombrie. Calendarul nu este încă definitiv și depinde de finalizarea negocierilor și de depunerea listei miniștrilor și a programului de guvernare.