Presiune uriașă pe resursele de apă în România. Lacurile de acumulare sunt la 70 la sută și mai multe localități porționează apa

Seceta prelungită și debitele scăzute ale cursurilor de apă afectează grav rezervele hidrologice din întreaga țară. Administrația Națională Apele Române trage un semnal de alarmă privind utilizarea rațională a resurselor.

Lipsa precipitațiilor din ultimele săptămâni sporește riscul unor restricții severe în mai multe zone rurale.

Nivelul lacurilor de acumulare și stadiul rezervei strategice

Specialiștii monitorizează permanent volumele de apă din marile acumulări hidrotehnice. Coeficientul actual de umplere oferă o marjă de siguranță, dar autoritățile recomandă prudență maximă în consumul casnic.

Reprezentanții instituției de gospodărire a apelor au explicat situația actuală a rezervelor naționale.

„În acest moment coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este 70%. Noi încercăm să menținem această rezervă în lacurile de acumulare pentru că ea este necesară pentru asigurarea alimentării cu apă a populației, fără restricții”, a explicat Ana Maria Agiu, pentru Libertatea.

Probleme tehnice punctuale sau debitele reduse pot genera sincope în anumite regiuni. Instituția dă asigurări că eventualele întreruperi vor avea un caracter temporar.

„Este însă posibil să apară anumite disfuncționalități la anumiți utilizatori, tocmai din cauza acestor debite scăzute, din cauza unor probleme la instalații care pot să apară, dar evident că ele sunt temporare”, a mai adăugat ea.

Cetățenii primesc îndrumări clare pentru a evita risipa inutilă de resurse potabile. Utilizarea eficientă a apei devine o prioritate națională în această perioadă critică.

 „Recomandarea noastră pentru populații este, pe de-o parte, determinată de grijă pentru apă, adică să economisească pe cât posibil apă și dacă se poate să apeleze la surse alternative în activități casnice care nu înseamnă băut, adică udatul grădinii, adăpatul animalelor și apa pentru băut să o păstreze doar pentru băut, astfel încât să ajungă tuturor”, a explicat Ana Maria Agiu.

Regiunile vulnerabile la secetă și riscul de restricții în sate

Zonele tradițional expuse deficitului hidric riscă să se confrunte cu lipsuri majore dacă seceta persistă. Printre regiunile cele mai afectate se numără Bazinul Crișanei, Muntenia, Oltenia și Moldova.

Purtătorul de cuvânt al instituției a detaliat categoriile de populație expuse riscurilor majore. Satele fără sisteme centralizate de alimentare se află în prima linie a vulnerabilității.

„În situația în care regimul deficitar de precipitații se va menține scăzut, și aici nu vorbim doar despre un regim deficitar la nivelul Dunăricii și la nivelul regiunilor vulnerabile și expuse tradițional STCT, în special în perioada verii, și aici vorbim despre Bazinul Crișanei, Muntenia, Oltenia, Moldova, este posibil să apară, în primul rând, restricțiunea alimentară cu apă în special în mediul rural”, spune purtătorul de cuvânt al Administrației Naționale Apele Române.

Alimentarea din surse subterane de mică adâncime, cum sunt fântânile individuale, poate deveni o problemă critică. Scăderea pânzei freatice accentuează dificultățile comunităților mici.

„Nu ar fi indicat, dar pot să apară restricții în alimentarea cu apă, în special în localitățile mici, cele care nu beneficiază de aprovizionare cu apă din sursa de apă de suprafață sau dintr-un sistem centralizat de alimentare cu apă, de exemplu în zona celor care se aprovizionează din fântâni. Din acest punct de vedere, situația poate să fie și să devină critică pentru alimentarea cu apă, în special dacă regimul hidrologic deficitar se va menține spre sfârșitul lunii august, începutul lunii septembrie”, a precizat ea.

Evoluția debitului Dunării și lucrările de intervenție

Fluviul Dunărea a înregistrat o ușoară redresare după o perioadă de scădere accelerată. Nivelele măsurate indică o stabilizare temporară în anumite sectoare critice.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a publicat date oficiale privind situația hidrologică a fluviului. Tendințele pe termen scurt rămân totuși sub atentă monitorizare.

 „Nivelele Dunării au crescut în cursul nopții cu circa 2 cm, după ce în cursul zilei de ieri s-a înregistrat o ușoară stabilizare, iar tendința de scădere a nivelelor în zona Cernavodă a fost stopată Reamintim faptul că prognoza de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor indică o scădere pe zi cu 2-3 cm, ajungând în data de 9 august la -233 cm (adică în 6 zile ar fi scăzut cu 15 cm)”, a transmis Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, într-o postare pe Facebook.

Echipele tehnice continuă lucrările complexe de inginerie pentru redirecționarea parțială a debitului. Scopul principal vizează asigurarea nivelului optim de captare pentru Centrala Nucleară Cernavodă.

Intervențiile de la fața locului implică dislocarea unor formațiuni stâncoase și scufundarea unor barje. Autoritățile fluviale speră ca aceste măsuri să crească semnificativ cotele apei în zona vizată.

 „Operațiunile de intervenție de la fața locului au o complexitate deosebită, scopul final fiind acela de a dirija o parte din debitul Dunării de pe brațul Bala spre Dunărea Veche, mai exact de a reuși creșterea nivelelor Dunării cu până la 10-12 cm. Administrația Fluviala a Dunării de Jos RA continuă acțiunile de dragaj pe brațul Dunărea Veche”, a transmis Institutul Național de Hidrologie.