Președintele Libanului merge la Casa Albă cu un plan de dezarmare a Hezbollah. Primul lider libanez la Washington în aproape 20 de ani

Libanul ajunge la Washington cu o cerere la fel de grea ca istoria pe care o poartă. Vrea dezarmarea Hezbollah, retragerea Israelului din sud și restaurarea suveranității unui stat care a trăit decenii sub umbrela unui actor armat mai puternic decât propria armată. Joseph Aoun, 62 de ani, fost comandant al armatei libaneze sprijinite de SUA și actual președinte, crede că singurul om cu suficientă greutate pentru a mișca aceste piese este Trump. Marți, la Casa Albă, va testa această ipoteză.

Primul lider libanez la Casa Albă în aproape 20 de ani

Întâlnirea de marți dintre Joseph Aoun și Trump la Casa Albă este un moment cu totul aparte din perspectivă diplomatică: Aoun este primul președinte al Libanului care vizitează Casa Albă în aproape două decenii. El a ajuns la putere în 2025, la scurt timp înainte ca Trump să înceapă al doilea mandat, iar SUA au salutat atunci alegerea sa.

Aoun vine la Washington cu o misiune bine definită și cu un document concret în mână. E un plan scris privind dezarmarea Hezbollah, pe care intenționează să îl prezinte direct lui Trump. Potrivit unui oficial libanez citat de Reuters, Aoun consideră că doar Trump dispune de pârghia necesară pentru a convinge Israelul să se retragă din sudul Libanului și pentru a ajuta statul libanez să-și recâștige controlul deplin asupra teritoriului și arsenalului de arme.

„Îi voi cere lui Trump să exercite presiunea necesară asupra Israelului pentru implementarea acordului din 26 iunie”, a declarat Aoun, potrivit comentariilor publicate de biroul său prezidențial săptămâna trecută și citate de Reuters.

Acordul din 26 iunie și ce a mai rămas din el

Acordul din 26 iunie, negociat cu medierea americană, prevede dezarmarea Hezbollah, retragerea progresivă a trupelor israeliene din Liban și crearea condițiilor pentru relații pașnice între cele două țări. Pe hârtie, un cadru ambițios.

În practică, aplicarea sa este blocată pe mai multe fronturi simultan: trupele israeliene continuă să ocupe o zonă din sudul Libanului, sute de mii de libanezi rămân strămutați în urma atacurilor israeliene, iar Hezbollah a respins ferm atât participarea guvernului la negocieri directe cu Israelul, cât și eforturile statului de a-l dezarma.

Campania militară israeliană din 2026 a fost declanșată după ce Hezbollah a deschis focul asupra Israelului pe 2 martie. A venit ca gest de solidaritate cu Iranul atacat, și a ucis mai mult de 4.300 de persoane, inclusiv aproape 800 de copii, femei și cadre medicale, potrivit ministerului sănătății libanez. Bilanțul nu face distincție între civili și combatanți, iar Hezbollah nu a publicat propriile cifre de pierderi.

Aoun a cerut rapid negocieri directe cu Israelul după izbucnirea războiului. E o ruptură istorică pentru un stat invadat în repetate rânduri de Israel din 1978 încoace. Gestul a dus la cele mai înalte contacte directe între Liban și Israel din ultimele decenii, dar l-a și transformat în ținta criticilor vehemente ale Hezbollah și ale susținătorilor săi.

Aoun a rămas ferm. A criticat Hezbollah pentru declanșarea războiului și a declarat că Libanul este distrus pentru interesele Iranului. Un lucru nu l-a făcut, totuși. Nu a acceptat chemarea lui Trump de a se întâlni cu premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Cine este Aoun. Un soldat cu schije în corp și un președinte cu mandat greu

Joseph Aoun, 62 de ani, s-a născut în Sin al-Fil, o suburbie din estul Beirutului, dintr-o familie originară din sudul Libanului. Este creștin maronit, conform sistemului libanez de împărțire confesională a puterii. Sistemul rezervă funcția de președinte unui maronit, cea de prim-ministru unui musulman sunnit și cea de președinte al parlamentului unui musulman șiit.

Militar de carieră, Aoun a fost rănit de două ori și poartă și astăzi un schij în corp. Prima sa misiune a fost cea de comandant de pluton în trupele de rangers ale armatei, în 1985, în plin război civil libanez (1975-1990). Ulterior, a coordonat campaniile împotriva militanților Statului Islamic la granița libanezo-siriană.

A condus armata prin criza financiară devastatoare a Libanului din 2019, care a distrus moneda națională după decenii de corupție și proastă guvernare. Într-un moment rar de declarație politică pentru un comandant de armată, a criticat atunci clasa politică, avertizând că soldații flămânzeau odată cu restul populației și întrebând liderii: „Ce intenționați să faceți?”

Alegerea sa ca președinte, în 2025, a pus capăt unui vid prezidențial de doi ani. E succesor al lui Michel Aoun, fără nicio legătură de rudenie. Acesta fusese aliat cu Hezbollah. La învestire, Aoun a promis că va afirma „dreptul statului la monopolul asupra armelor”. A fost un angajament care defineşte și astăzi miza vizitei de la Washington.