Coreea de Sud relansează, prin vocea președintelui Lee Jae-Myung, apelul pentru o coexistență pașnică cu Coreea de Nord. Se întâmplă la peste șapte decenii de la încheierea luptelor active din Războiul Coreean. Discursul, susținut sâmbătă, cu ocazia aniversării eliberării de sub dominația colonială japoneză, vine într-un moment în care relațiile dintre cele două state rămân complet înghețate. Liderul nord-coreean Kim Jong-un a abandonat oficial politica reunificării.
Un apel pentru un „regim de pace” pe Peninsula Coreeană
Președintele Coreei de Sud, Lee Jae-Myung, a cerut, sâmbătă, reluarea dialogului cu Coreea de Nord, pentru stabilirea unei coexistențe pașnice între cele două state. Potrivit relatării Reuters, preluate și de The Guardian, Seulul ar urma să caute garanții concrete pentru prevenirea unui conflict. Președintele sud-corean au subliniat necesitatea înlocuirii armistițiului actual de pe peninsulă cu un „regim de pace”.
Într-un discurs susținut cu ocazia aniversării eliberării Coreei de sub ocupația colonială japoneză, Lee Jae-Myung a declarat că cele două Coree ar trebui să se așeze la masa discuțiilor. El vede astfel singura cale în vederea coexistenței pașnice. Președintele a îndemnat la dialog între Coreea de Nord și părțile interesate, pentru a încheia oficial Războiului Coreean din 1950-1953. Conflict a fost oprit printr-un armistițiu, nu un tratat formal de pace. Situație persistă, practic, de mai bine de șapte decenii.
Lee a precizat că eventualele discuții ar putea explora, de asemenea, măsuri eficiente pentru limitarea capacităților nucleare ale Phenianului. E un subiect esențial, ținând cont de programul nuclear activ al Coreei de Nord. Acesta e considerat de multe state occidentale drept principala amenințare la adresa stabilității regionale.
Măsuri preventive și garanții stratificate împotriva escaladării
Președintele Coreei de Sud a precizat că Seulul va lua măsuri preventive și susținute pentru a reduce tensiunile actuale de pe peninsulă. Se vor aduce, în același timp, garanții stratificate menite să limiteze riscul unei escaladări militare. Apelul lui Lee Jae-myung se bazează, în mare parte, pe angajamentul asumat de acesta anul trecut, de a respecta sistemul politic al Coreei de Nord și de a căuta o coexistență pașnică cu regimul de la Phenian.
Relațiile dintre cele două Coree rămân, în prezent, complet înghețate. Liderul nord-coreean Kim Jong-un a abandonat oficial politica de reunificare promovată anterior de Phenian, a descris Coreea de Sud drept statul cel mai ostil față de regimul său și a ordonat consolidarea apărării de-a lungul liniei frontierei dintre cele două state.
Coreea de Nord a respins, până acum, toate ofertele de angajament diplomatic venite din partea lui Lee. Mai mult, a criticat dur planul Seulului privind submarinele cu propulsie nucleară. În plus, Phenianul a denunțat exercițiile militare comune desfășurate de Statele Unite și Coreea de Sud. Coreea de Nord le consideră niște provocări directe la adresa securității naționale nord-coreene.
Un nou capitol și în relația cu Japonia
Dincolo de dialogul propus cu Coreea de Nord, președintele Lee Jae-myung a abordat, în același discurs, și relația complicată dintre Coreea de Sud și Japonia. Sunt cele două foste inamice. Subiectul vine pe fondul ocupației coloniale japoneze de la începutul secolului XX. Liderul sud-coreean a cerut o confruntare onestă cu trecutul istoric comun, lăsând, în același timp, deschisă perspectiva viitorului bilateral.
Lee Jae-Myung și-a exprimat speranța de a lansa o nouă etapă de 60 de ani de pace și prosperitate alături de Japonia. El a descris-o drept un „vecin apropiat”. Este o formulare care sugerează dorința explicită a Seulului de a depăși, treptat, tensiunile istorice moștenite. atitudinea ar veni în favoarea unei cooperări regionale mai strânse, într-un context geopolitic est-asiatic marcat, în continuare, de incertitudine și de rivalități complexe între marile puteri ale regiunii.
