Citește știri
0 comentarii
Evika Silina, premierul Letoniei (sursa foto: Facebook) 
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Demisia vine după zile de tensiuni politice și dispute în interiorul coaliției de guvernare. Situația s-a agravat după demiterea ministrului Apărării, Andris Spruds, criticat pentru modul în care autoritățile au gestionat incidentele cu dronele. Decizia a provocat retragerea sprijinului politic din partea partidului Progressives, unul dintre partenerii de guvernare, lăsând executivul fără majoritate parlamentară.
„Demisionez, dar nu renunț”, a declarat Evika Siliņa într-un mesaj televizat, conform The Independent. Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, urmează să înceapă consultări cu partidele parlamentare pentru formarea unui nou guvern.
Criza care a schimbat totul
Scandalul a izbucnit după ce două drone suspectate că aparțin Ucrainei au intrat în spațiul aerian leton după ce au traversat teritoriul Rusiei. Una dintre ele s-a prăbușit într-o zonă cu rezervoare petroliere din apropierea orașului Rezekne. Nu au existat victime, însă incidentul a ridicat întrebări serioase despre capacitatea de reacție a sistemelor de apărare.
Autoritățile ucrainene au sugerat că dronele ar fi fost deviate de sisteme rusești de război electronic și au transmis că sunt dispuse să ofere sprijin statelor baltice pentru evitarea unor incidente similare în viitor.
Pentru autoritățile de la Riga, problema nu a fost doar pătrunderea dronelor, ci și reacția întârziată a structurilor de apărare.
Demisia ministrului Apărării
În urma scandalului, Evika Siliņa a cerut demisia ministrului Apărării. Aceasta a argumentat că sistemele antidronă nu au fost activate suficient de rapid și că încrederea publică a fost afectată.
Însă măsura a produs efectul invers în plan politic. Partidul Progressives, din care făcea parte ministrul, și-a retras sprijinul pentru guvern și a provocat pierderea majorității parlamentare.
În lipsa susținerii politice, premierul a rămas cu două variante: să aștepte un vot de neîncredere sau să demisioneze.
Tensiuni într-o țară aflată în prima linie NATO
Criza politică apare într-un moment sensibil pentru Letonia, una dintre țările NATO aflate la granița cu Rusia și Belarus. Războiul din Ucraina a amplificat preocupările de securitate în statele baltice, iar incidentele recente au adus în prim-plan vulnerabilitățile apărării regionale.
În ultimii ani, Estonia, Letonia și Lituania au cerut în repetate rânduri întărirea apărării aeriene în regiune. Cazul dronelor a transformat însă o problemă de securitate într-o criză politică internă.
Cu cinci luni înaintea alegerilor, Letonia intră acum într-o perioadă de incertitudine politică, într-un context regional deja marcat de tensiuni și riscuri de securitate crescute.
Incidente similare și în România
Situația din Letonia readuce în atenție episoadele similare din România din ultimii ani. Mai multe fragmente de drone provenite din atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene au căzut în repetate rânduri pe teritoriul României, în special în județele aflate la granița cu Ucraina.
Unul dintre cele mai recente incidente a avut loc în județul Galați, unde fragmente de dronă au căzut în apropierea unei gospodării și au avariat o anexă și un stâlp de electricitate. Autoritățile au transmis atunci mesaje RO-Alert și au cerut populației din Galați și Tulcea să se adăpostească.
Deși autoritățile române au precizat că nu a existat un atac direct asupra teritoriului național, incidentele au ridicat întrebări privind securitatea spațiului aerian în statele NATO aflate în proximitatea războiului din Ucraina.
RECOMANDĂRI NEWSEDGE 
