Polițiștii nu pot fugi după infractori de teamă să nu li se rupă pantalonii. Uniforma este „de proastă calitate”, dar „cerințele sunt respectate”

În paralel, în cadrul unui răspuns pentru News Edge, reprezentanții Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) menționează faptul că procedurile de achiziție ale echipamentelor respectă legea. Iar produsele, potrivit oficialilor, sunt conforme din punct de vedere tehnic. Așadar, există două fire narative ale aceleiași povești, două scenarii ușor contradictorii. Numitorul comun este reprezentat de banii publici cheltuiți.

Bani mulți pentru probleme multe

În 2022, Inspectoratul General al Poliției Române lansa un proces de reînnoire a uniformelor. Suma alocată era de aproximativ 650 de milioane de lei într-un singur an. Ceea ce reprezintă una dintre cele mai mari cheltuieli din istoria instituției. Achizițiile acoperă aproape toate elementele vestimentare, de la ciorapi și cămăși, până la ghete, pardesiuri și costume complete.

În paralel, reprezentanții firmelor care se ocupă de obiectele vestimentare pentru IGPR spuneau atunci că prețurile stabilite de autorități ar fi, în unele cazuri, prea mici raportat la specificațiile cerute. Apoi, în 2023, valoarea anuală alocată pentru echipament ajunge la aproximativ 7.465 de lei pentru fiecare polițist. Suma include atât uniforma de serviciu, cât și cea de reprezentare. Angajații fie primesc echipamentul de la locul de muncă, fie primesc echivalentul în bani pentru a-l achiziționa singuri, de la companiile de specialitate. 

Reacția Poliției Române a fost și atunci una de ordin tehnic. Oficialii de la IGPR au specificat și la acel moment că toate produsele sunt achiziționate în conformitate cu legislația. E menționau că furnizorii prezintă rapoarte de testare și că materialele respectă specificațiile din caietele de sarcini. 

„Putem vorbi despre o problemă la nivel național”

Într-o postare pe Facebook din luna martie 2026, reprezentanții Sindicatului Europol au adus din nou în atenție situația. Au descris-o într-un ton ironic. „Pantalonii din uniforma de poliţie continuă să se rupă. Practic, sunt buni doar atunci când nu sunt purtaţi sau, dacă totuşi sunt purtaţi, ar fi bine ca poliţiştii să evite mişcările bruşte. De exemplu, să nu fugă după un infractor sau să nu fie nevoiţi să imobilizeze persoane agresive”, au scris reprezentanții Europol. Totuși, în ciuda tonului sarcastic, mesajul este foarte clar. 

Dan Saltelechi, vicepreședinte al sindicatului, spune, în cadrul unui interviu pentru News Edge, că nu este vorba despre cazuri izolate. „Situația este extrem de răspândită. Putem vorbi despre o problemă la nivel național. Pantalonii se rup, se descos sau se scămoșează la maxim 3/4 spălări. Chiar intră la apă și se strâmtează, cu toate că la spălare și purtare se respectă indicațiile producătorului”, a declarat Dan Saltelechi.

Uniformele polițiștilor, între onoare și calitate slabă

Problemele nu se opresc aici, conform vicepreședintelui Europol. El explică cum elementele reflectorizante de pe tricorui se dezlipesc. Iar același defect se regăsește și în cazul inscripțiilor reflectorizante cu denumirea instituției, „POLIȚIA”. Dar sindicaliștii spun că situația nu este nicidecum una recentă. „Problema este semnalată încă din momentul primei echipări a polițiștilor, respectiv a achiziției uniformei”, spune Dan Saltelechi. 

În același timp, degradarea elementelor reflectorizante „generează în mentalul social colectiv un aspect inestetic, neîngrijit al polițistului și contribuie implicit la scăderea autorității de stat”, a mai punctat el.

Iar în teren, în momentele de intervenție, polițiștii trebuie să fie atenți la uniformă. „Exemplele sunt extrem de multe. Trebuie să avem grijă la mișcări mai bruște, la procedee de imobilizare sau încătușare, când pantalonii se tensionează. În condiții de ploaie sau ninsoare se întâmplă același lucru. Pantalonii se umezesc și încep să cedeze în zonele cusăturilor”, explică vicepreședintele sindicatului.

Situațiile de acest fel nu sunt doar incomode și neplăcute, ci pot afecta direct activitatea polițiștilor. „În majoritatea cazurilor, în public, polițiștii se pot trezi efectiv cu pantalonii rupți în zone ‘delicate’. Aspect care generează amuzament în rândul societății civile și decredibilizează autoritatea instituției”, mai spune Dan Saltelechi. 

Sesizările sunt contestate

Vicepreședintele sindicatului spune că problema a fost semnalată oficial în mai multe rânduri. „Au fost realizate astfel de sesizări. Iar IGPR a preferat să se erijeze în ‘purtător de cuvânt’ al producătorului, comunicând public faptul că vina privind deteriorarea uniformei aparține polițiștilor care nu ar ști cum să îmbrace uniforma, să o spele sau să o calce, aspect total fals”, a mai specificat el.

În ceea ce privește înlocuirea echipamentelor, soluțiile au fost unele limitate. „Polițiștii au fost îndrumați să ceară schimbarea acestora la nivelul inspectoratelor de poliție județene din care făceau parte. Însă, în majoritatea cazurilor, reprezentanții serviciilor logistice le-au comunicat, fie că produsele au ieșit din garanție și că nu pot fi inlocuite de către producător, fie că la nivelul structurii nu există alte elemente de uniformă cu dimensiunile corespunzătoare fizionomiei acestora”, a declarat Dan Saltelechi pentru News Edge.

Vicepreședintele de sindicat indică faptul că problema uniformelor este legată de modul în care a fost întocmit caietul de sarcini, adică documentul care stabilește toate cerințele tehnice pentru producție. Dacă specificațiile inițiale referitoare la materiale, rezistența sau modul de utilizare nu au fost suficient de bine gândite, atunci produsul final nu va avea cum să răspundă nevoilor reale din teren.

Conform lui Dan Saltelechi, materialele alese nu au fost adaptate condițiilor concrete în care polițiștii își desfășoară activitatea. Mai mult, ar fi lipsit testarea în condiții reale. „Nu au fost realizate probe ale acestor articole de uniforma prin utilizarea acestora în misiuni în diferite condiții meteo și activități specifice misiunilor instituției, cum ar fi alergare, procedee de luptă corp la corp, imobilizare și încătușare a agresorilor, precum și probe pentru a verifica gradul de rezistență în cazul spălării”, a menționat vicepreședintele Europol.

Contractele sunt verificate, dar fără consecințe

Despre verificarea contractelor, reprezentantul sindicatului spune că reacții au existat, dar fără rezultate concrete. „Ca urmare a avertizărilor realizate în spațiul public de către Europol, instituțiile abilitate s-au sesizat din oficiu cu privire la modalitatea de realizare a acestor achiziții. Însă, conform informațiilor din surse deschise, dosarele care au avut ca obiect achiziția de echipamente și uniforme au fost clasate”, a specificat Dan Saltelechi.

De cealaltă parte, Inspectoratul General al Poliției Române respinge ideea unor probleme sistemice de calitate. Reprezentanții instituției vorbesc, în cadrul unui răspuns pentru News Edge, despre respectarea cadrului legal. Oficialii arată că, „în urma modificării Hotărârii Guvernului nr. 1.061 din 2002 și intrării în vigoare a Ordinului M.A.I. nr. 183 din 2021 au fost desfășurate activitățile necesare în vederea achiziționării articolelor de echipament, cu respectarea legislației în domeniul achizițiilor publice, astfel încât să se realizeze dotarea întregului efectiv al Poliției Române cu noul model de uniformă”.

De asemenea, reprezentanții IGPR subliniază că echiparea se face „în conformitate cu prevederile actelor normative incidente, respectiv Hotărârea de Guvern nr. 1061/2002, coroborat cu dispozițiile Ordinului M.A.I. nr. 183/2021 prin care se stabilește inclusiv durata de serviciu pentru fiecare element de ținută”.

Uniformele au garanția că se rup?

Oficialii de la IGPR specifică faptul că produsele sunt acoperite de garanție „astfel încât produsele care prezintă neconformități în perioada de garanție să fie refăcute și înlocuite de către furnizor pe cheltuiala acestuia”. De altfel, „în cadrul unităților de poliție a fost stabilit un mecanism de garanție a produselor, termenul impus fiind de minimum 12 luni de la data livrării, astfel încât se acoperă integral durata recomandată de utilizare a acestora”, au mai specificat reprezentanții IGPR.

De asemenea, ei afirmă și că au existat verificări suplimentare la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie București. De pe urma analizelor făcute, s-a ajuns la rezultatul „că produsele au parametrii conform cerințelor din specificațiile tehnice de produs”. În plus, „toate produsele care au prezentat vicii ascunse au fost înlocuite conform condițiilor contractuale”, iar specificațiile tehnice ar fi fost deja îmbunătățite prin „impunerea unor cerințe suplimentare referitoare la caracteristicile tehnice ale materialelor”.

Unde se rupe firul poveștii

Diferența dintre cele două perspective ridică o întrebarea: Dacă produsele sunt conforme pe hârtie, de ce cedează echipamentul în teren? De menționat că standardele tehnice pot fi respectate formal, fără a reflecta neapărat condițiile reale de utilizare. Uniformele polițiștilor sunt supuse unui tip de uzură diferit față de hainele obișnuite. În astfel de cazuri, caietul de sarcini amintit de Dan Saltelechi joacă un rol important. Dacă nu au loc teste de rezistență în condiții reale, adică exact problema scoasă în evidență de sindicat, există riscul ca produsele livrate să fie „conforme”, dar insuficient adaptate activității din teren.

De asemenea, latura financiară nu trebuie ignorată, căci este vorba despre bani publici și despre o investiție importantă pentru modernizarea echipamentului. De altfel, problema uniformelor are și o latură simbolică. Uniforma nu este doar echipament de lucru, ci și un element de autoritate. O uniformă deteriorată transmite un mesaj de neglijență instituțională și poate afecta percepția publică asupra poliției.

Sindicatul vorbește despre o problemă „extrem de răspândită”, în timp ce instituția menționează că se respectă procedurile și se ține cont de conformitatea tehnică. Adevărul pare să se afle undeva la mijloc, într-un sistem în care regulile sunt bifate, dar realitatea din teren continuă să se rupă.