Exclusiv. Casa Verde eliminată, Rabla cu buget redus. Fechet: ,,Greșeli ale căror costuri le vom simți” 

În acest context, fostul ministru al Mediului și actual deputat PNL, Mircea Fechet, a oferit un interviu pentru NewsEdge. Acesta a criticat o parte dintre deciziile incluse în noul buget AFM. Liberalul avertizează asupra efectelor pe termen lung asupra independenței energetice și industriei auto din România.

Stop „Casa Verde Fotovoltaice” 

Una dintre cele mai importante modificări din documentul publicat în consultare este eliminarea programului „Casa Verde Fotovoltaice”. Prin acest program, peste 200.000 de gospodării au primit finanțare pentru instalarea de panouri fotovoltaice.

Mircea Fechet susține că decizia reprezintă „o greșeală ale cărei costuri le vom simți pe termen lung”. 

Potrivit fostului ministru, programul a avut atât un impact economic, cât și unul social:

,,Acest program a creat oportunități pentru mii de antreprenori români. Dar, mai mult de atât, a redus facturile la energie pentru mai bine de 200.000 gospodării. Iar astăzi, când avem presiunea războiului din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu, un astfel de program este poate mai necesar României decât a fost vreodată.”

Fechet susține că, în ultimii doi ani, programul „Casa Verde Fotovoltaice” a funcționat în principal pe baza proiectelor aprobate în sesiunile anterioare, în condițiile în care numărul noilor finanțări a scăzut treptat. 

Fostul ministru afirmă că problemele actuale din sistemul energetic sunt legate de închiderea unor capacități de producție fără înlocuirea lor cu altele noi. Și spune că această situație nu poate fi pusă în sarcina consumatorilor care au investit în panouri fotovoltaice. 

În opinia sa, dispariția programului riscă să ducă la creșterea presiunii asupra costurilor suportate de gospodării pentru energie.

Capacitatea rețelei energetice

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a invocat, în ultimele zile, problemele de capacitate ale rețelei energetice și dificultatea integrării unui număr tot mai mare de prosumatori.

,,Această afirmație nu este, în primul rând, de competența Ministerului Mediului. Aș fi înțeles dacă ar fi existat astfel de îngrijorări dinspre Ministerul Energiei.”, clarifică liberalul.

În plus, Mircea Fechet consideră că problema ar trebui tratată prin investiții în infrastructură. Și nu prin oprirea finanțării pentru gospodăriile care investesc în energie verde. 

,,Răspunsul la o infrastructură în care nu s-a investit este modernizarea ei. Investiții în transformatoare, în contoare inteligente și în cele mai eficiente economic capacități de stocare, de mari dimensiuni, mai ales în acumulare prin pompaj. Românii care investesc din banii proprii în energie curată nu pot fi făcuți țapi ispășitori pentru lipsa de investiții. Nu pot fi ei penalizați pentru o vină care nu le aparține.”

În același timp, fostul ministru al Mediului spune că problemele din rețea ar putea fi gestionate prin măsuri administrative și tehnice, fără eliminarea programului. El vorbește despre posibilitatea introducerii unor criterii de departajare bazate pe nivelul de cofinanțare asumat de beneficiari. Dar și despre o comunicare mai clară din partea distribuitorilor de energie privind zonele unde rețeaua este deja suprasolicitată și nu mai permite instalarea de noi sisteme fotovoltaice.

AFM finanțează apă și canalizare

Proiectul de buget AFM prevede alocarea a 1,5 miliarde de lei pentru investiții în apă și canalizare. Suma a atras mai multe critici în spațiul public.

Într-un comunicat de presă, Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie avertizează că AFM riscă să finanțeze „Anghel Saligny 2, prin transferarea bugetului de la fotovoltaice la dezvoltare locală.

Mircea Fechet nuanțează și amintește că România are obligații europene privind epurarea apelor uzate și riscă proceduri la Curtea Europeană de Justiție. 

Potrivit fostului ministru, necesarul de investiții în infrastructura de apă și canalizare este de ordinul zecilor de miliarde de euro. AFM nu poate acoperi singur astfel de proiecte majore. El amintește că sectorul beneficiază deja de finanțări prin fonduri europene, PNRR și programul „Anghel Saligny”. 

Bugetul Rabla, redus drastic

O altă modificare importantă din proiectul de buget vizează programul Rabla. Dacă în anii anteriori bugetul depășea un miliard de lei, pentru 2026 este prevăzută o alocare de aproximativ 300 de milioane de lei pentru persoane fizice.

Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) și-a exprimat îngrijorarea față de noua versiune a programului Rabla. APIA a spus că bugetul pentru Rabla 2026 va fi de 4 ori mai mic decât acum două ediții.

,,Abandonarea programului Rabla este o eroare strategică a Ministerului Mediului. Am citit cu îngrijorare despre prăbușirea vânzărilor de autoturisme produse în România. Astăzi, când putem trage linie, constatăm că așa zisele economii făcute prin blocarea acestui program au dus la pierderi însemnate pentru Dacia și Ford, respectiv cei doi producători români.”, spune și fostul ministru al Mediului.

În opinia sa, o eventuală retragere a sprijinului de stat pentru producători ar fi trebuit făcută gradual, pe parcursul mai multor ani, pentru a evita șocurile economice. 

Restricții pentru mașinile din afara Europei

Diana Buzoianu a anunțat că în acest an programul Rabla ,,va pune accent pe mașinile produse și asamblate în Europa”.

Fechet spune că măsura poate avea un efect de protejare a industriei europene și românești. Însă atrage atenția că trebuie respectate acordurile europene și echilibrele comerciale existente. 

El oferă și exemplul relației comerciale dintre modelele produse de Dacia. Modelul electric Spring este produs la uzina din orașul Shiyan, China.

În ceea ce privește efectele asupra prețurilor și concurenței, fostul ministru spune că este prea devreme pentru concluzii. Bugetul AFM se află încă în faza de consultare publică.

„Discutăm despre cel puțin câteva săptămâni”, spune Mircea Fechet. El adaugă că drumul până la un apel efectiv de proiecte mai implică aprobarea bugetului prin Hotărâre de Guvern, elaborarea ordinelor de ministru și a ghidurilor de finanțare.