Paștele Blajinilor 2026: ziua în care viii și morții se întâlnesc simbolic

În majoritatea regiunilor din România, Paștele Blajinilor este celebrat la opt zile după Paștele ortodox, mai exact în lunea de după Duminica Tomii. În anul 2026, această zi cade pe 20 aprilie.

În Republica Moldova, sărbătoarea are o amploare și mai mare, fiind celebrată pe parcursul mai multor zile și considerată cea mai importantă pomenire colectivă a morților.

Cine sunt, de fapt, Blajinii

Termenul „blajin” provine din slavonă și înseamnă „fericit” sau „blând”. În credințele populare, Blajinii sunt ființe pure, miloase, care trăiesc la granița dintre lumea aceasta și cea de dincolo.

Legendele spun că ei locuiesc pe o insulă misterioasă, înconjurată de Apa Sâmbetei – un râu mitic în care se varsă toate apele lumii. Alte variante îi plasează sub pământ sau în apropierea unor locuri sacre precum Eufratul.

Blajinii sunt descriși ca oameni mici de statură, dar cu trăsături aparte, care duc o viață simplă, dedicată rugăciunii. Se crede că nu au păcate și că, după moarte, ajung direct în Rai.

Semnificația sărbătorii

Potrivit tradiției, Blajinii nu știu când are loc Paștele. Ei află acest lucru atunci când văd pe apa Sâmbetei cojile de ouă roșii aruncate de credincioși. Acesta este semnul că și ei trebuie să sărbătorească Învierea.

Astfel, Paștele Blajinilor devine o punte simbolică între lumi, un moment în care cei vii își amintesc de cei plecați, iar sufletele acestora sunt, în credința populară, mai aproape de familie.

Ce se face în această zi

Obiceiurile diferă de la o regiune la alta, dar esența rămâne aceeași: pomenirea celor adormiți.

Credincioșii merg la cimitir, curăță mormintele, aprind lumânări și aduc flori. În multe locuri, slujbele religioase se țin chiar lângă morminte, unde preoții sfințesc bucatele aduse de familie.

După slujbă, mâncarea este împărțită celor prezenți, în memoria celor decedați. În unele zone, familiile se așază pe iarbă și întind mese simbolice, lăsând firimituri și stropi de vin pentru sufletele celor plecați.

Ce se dă de pomană

Tradiția spune că este bine ca în această zi să se ofere de pomană alimente specifice sărbătorilor pascale, printre care: ouă roșii, pască, cozonac, colivă, vin roșu.

Aceste daruri sunt oferite pentru sufletele celor adormiți, dar și pentru a aduce binecuvântare celor vii.

Ce nu este bine să faci de Paștele Blajinilor

Conform credințelor populare, această zi trebuie respectată cu liniște și evlavie. Nu se recomandă activități gospodărești sau zgomotoase.

Nu se spală haine, nu se coase și nu se muncește. De asemenea, nu este bine să se bată covoare sau să se facă zgomot puternic, pentru a nu tulbura liniștea Blajinilor.

Un alt aspect important este respectul față de cei plecați: nu se vorbește de rău despre morți și nu se creează conflicte.

Paștele Blajinilor rămâne una dintre cele mai vii expresii ale legăturii dintre generații. Este o zi în care memoria devine ritual, iar tradiția se transformă într-un gest de iubire care depășește granița dintre viață și moarte.