Operațiune militară SUA CENTCOM planificată în secret. Trump a oprit deocamdată confiscarea uraniului iranian

Invazie terestră în Iran a fost oprită în ultimul moment, potrivit CNN. Trump a renunțat la operațiunea de captare a uraniului după avertismentele militare.

Pe 19 mai 2026, cel mai important general american a urcat în grabă într-un avion la Bruxelles și a traversat Atlanticul. Nu pentru o urgență de rutină, ci pentru briefinguri despre unul dintre cele mai riscante scenarii militare din istoria recentă a SUA: o invazie terestră a Iranului pentru a captura uraniul îmbogățit aproape la nivel militar. Operațiunea nu s-a mai produs. Trump a oprit-o pe ultima sută de metri, după ce a fost avertizat despre prețul uman și geopolitic colosal.

Faptul că ajunsese atât de aproape de aprobare, în paralel cu negocierile de pace, spune tot despre natura imprevizibilă și simultană a diplomației și forței militare în gestionarea dosarului nuclear iranian.

Generalul Dan Caine, chemat de urgență de la NATO la CENTCOM

Două surse apropiate situației, citate de CNN, spun că briefingurile au fost atât de urgente și sensibile încât generalul Dan Caine, șeful Statului Major Întrunit, a fost nevoit să abandoneze o reuniune a oficialilor NATO de la Bruxelles și să se întoarcă de urgență la Tampa, Florida, sediul Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), pe 19 mai. Ulterior, Caine l-a informat personal pe președintele Donald Trump despre opțiunile militare disponibile. Purtătorul de cuvânt al Statului Major a refuzat orice comentariu.

Caracterul presant al acestor discuții arată cât de aproape a fost administrația americană să aprobe o acțiune cu risc maxim. Comandanții militari americani au evaluat operațiunea la un nivel de risc între „ridicat” și „extrem”. În limbajul militar înseamnă că ar fi putut produce pierderi semnificative chiar și în cazul unui succes tehnic.

Trump a oprit planul. Prea multe victime, prea mult haos global

Trump a ales să nu dea undă verde după ce a fost avertizat că o astfel de acțiune ar putea provoca represalii severe din partea Iranului, ar prelungi conflictul și ar arunca economia globală într-o nouă perioadă de turbulențe. Liderul american și-a exprimat și îngrijorarea privind numărul posibil mare de victime americane. Vorbind joi din Biroul Oval, Trump a minimalizat public ideea: „Nimeni nu se apropie de el, pentru că este îngropat sub un munte.”

O singură frază rostită în fața camerelor. Dar în spatele lor, cel puțin două săptămâni de planificare secretă care ajunsese deja la nivel de briefinguri prezidenţiale.

440 de kg. de uraniu îmbogățit, distribuit în tuneluri subterane

Miza operațiunii sunt aproximativ 440 kg. de uraniu îmbogățit aproape la nivel militar, distribuit în mai multe instalații nucleare. Este vorba despre Isfahan Nuclear Technology Center, Natanz Nuclear Facility și Fordow Fuel Enrichment Plant, multe dintre ele ascunse adânc în tuneluri subterane.

Directorul general al AIEA, Rafael Mariano Grossi, a avertizat recent că actualul stoc ar putea fi suficient pentru construirea a până la 10 bombe nucleare, dacă Iranul decide să militarizeze programul. Comunitatea americană de informații susține că știe exact unde se află tot materialul, în mare parte datorită supravegherii aeriene continue. Totuși, cunoașterea locației și extragerea fizică sunt două probleme complet diferite.

„Ar fi incredibil de dificil să cauți prin toate acele tuneluri și butoaie. Ar trebui să instalăm o prezență masivă. Practic, ar însemna o invazie”, a spus una dintre sursele CNN. Experții nucleari subliniază că nici identificarea completă nu ar fi garantată, uraniul putând fi mutat, fragmentat sau ascuns în spații nedetectabile aerian.

Opțiunea economică a Iranului: blocarea Bab al-Mandab

Dacă negocierile eșuează și SUA revin la operațiuni militare, Iranul ar dispune de propria „opțiune nucleară” economică. Este activarea rebelilor Houthi din Yemen pentru a bloca strâmtoarea Bab al-Mandab, punct-cheie pentru comerțul global și transportul maritim spre Marea Roșie.

Iranul nu a apelat încă la această variantă tocmai pentru că ar putea deraia negocierile de pace. Dar rămâne o carte importantă pe masa Teheranului.

Versiuni divergente despre acordul în curs

Un oficial american de rang înalt a transmis vineri pentru CNN termenii pe care Washingtonul susține că Iranul i-ar fi acceptat. Aceștia ar fi distrugerea și eliminarea materialului nuclear, demontarea programului nuclear, redeschiderea Strâmtorii Hormuz și oprirea finanțării grupărilor proxy.

Versiunea Iranului este complet diferită. Presa de stat iraniană susține că Teheranul nu a acceptat să cedeze controlul asupra strâmtorii și cere eliberarea imediată a 24 de miliarde de dolari din fondurile înghețate.

Joi, Trump a spus că cele două părți ar putea semna un acord chiar în weekend. Premierul pakistanez a confirmat vineri că textul unui acord a fost convenit, precizând că se lucrează la finalizarea pașilor următori.

O ofertă de nerefuzat

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!