„OMC devine tot mai puțin relevantă”, avertizează Jamieson Greer, reprezentantul comercial al SUA

Reprezentantul comercial al Statelor Unite, Jamieson Greer, a transmis un mesaj direct după reuniunea ministerială a Organizației Mondiale a Comerțului. Dacă instituția nu se reformează, riscă să devină irelevantă.

Declarațiile vin într-un context în care administrația Trump a readus politica comercială în centrul agendei externe, folosind tarifele și negocierile bilaterale ca instrumente principale. În acest cadru, rolul organizațiilor multilaterale, precum OMC, este reevaluat.

Eșecul reuniunii ministeriale, un semnal de alarmă

Reuniunea ministerială recentă a OMC, desfășurată în Camerun, a fost percepută de oficialii americani drept un nou exemplu al blocajului instituțional. Negocierile nu au reușit să producă un acord nici măcar pe teme considerate tehnice, precum prelungirea moratoriului privind tarifele pentru comerțul digital.

„„Dacă OMC nu se adaptează noilor realități ale comerțului global, va deveni și mai puțin relevantă decât este deja”, a declarat Greer.

Oficialul american a insistat că această afirmație nu trebuie interpretată ca o amenințare, ci ca o constatare. În opinia sa, incapacitatea organizației de a lua decizii chiar și în dosare relativ simple reflectă o problemă structurală.

Disputa privind comerțul digital, simbolul blocajului

Unul dintre cele mai clare exemple invocate de Washington este disputa privind moratoriul asupra tarifelor aplicate bunurilor digitale. Acest mecanism, respectat la nivel global de aproximativ 30 de ani, trebuie reînnoit periodic în cadrul reuniunilor OMC.

Statele Unite au propus transformarea acestui moratoriu într-o măsură permanentă, argumentând că nu necesită modificări legislative din partea statelor membre și ar putea reprezenta un test de funcționare pentru organizație.

„Am vrut să vedem dacă putem face ceva asupra căruia toată lumea ar trebui să fie de acord”, a explicat Greer.

Chiar și după ce Washingtonul a propus o soluție de compromis. Extinderea moratoriului pentru patru ani, în loc de doi, nu s-a ajuns la un acord, opoziția venind în special din partea unor economii emergente.

Pentru administrația americană, acest eșec este mai mult decât o dispută punctuală. El arată că OMC nu mai poate funcționa eficient nici măcar în zone unde consensul ar trebui să fie relativ ușor de obținut.

De ce consideră SUA că relevanța OMC scade

Critica Washingtonului merge dincolo de acest episod. În viziunea lui Greer, problema este legată de modul în care organizația a evoluat în ultimele decenii.

Extinderea numărului de membri și includerea unor economii foarte diferite, de la state dezvoltate la economii cu intervenție puternică a statului, au făcut procesul decizional extrem de dificil.

„Am invitat întreaga lume, inclusiv economii non-piață și mari economii cu abordări etatiste ale comerțului. A devenit imposibil să facem progrese”, a explicat oficialul american.

Această diversitate de interese și modele economice face ca negocierile să fie lente, iar rezultatele limitate sau inexistente.

Întoarcerea la acorduri între grupuri restrânse

În acest context, Washingtonul sugerează o posibilă schimbare de direcție. În locul negocierilor globale, care implică peste 160 de state, ar putea apărea acorduri între grupuri mai mici de țări cu interese similare.

Greer a făcut o paralelă cu perioada GATT (Acordul General pentru Tarife și Comerț). Sistemul care a precedat OMC, când negocierile comerciale erau purtate între un număr mai restrâns de state și produceau rezultate mai rapide.

„Probabil că trebuie să revenim la grupuri mai mici, de țări cu viziuni apropiate”, a spus acesta.

Această abordare ar permite adoptarea unor reguli mai eficiente, fără a fi blocată de divergențele majore dintre economii.

UE, posibil partener în reforma sistemului

În ciuda tensiunilor comerciale dintre SUA și Uniunea Europeană, Washingtonul vede Bruxelles-ul ca un potențial partener în procesul de reformă a sistemului comercial global.

Greer a remarcat că, în ultimul an, au apărut puncte comune între cele două părți, în special în ceea ce privește dezechilibrele structurale și practicile non-piață.

„Există tot mai multă convergență în modul în care privim aceste probleme”, a spus el, referindu-se la pozițiile exprimate de oficiali europeni.

Totuși, diferențele rămân semnificative, iar cooperarea nu este garantată.

O schimbare de paradigmă în comerțul global

Criticile aduse OMC reflectă o schimbare mai profundă în modul în care Statele Unite privesc comerțul internațional. Accentul se mută de la liberalizare generalizată la protejarea intereselor economice și de securitate.

Administrația Trump consideră că regulile actuale nu mai reflectă realitatea economică și permit unor state să beneficieze de sistem fără a respecta aceleași standarde.

În acest context, relevanța OMC devine o întrebare centrală. Poate organizația să se adapteze sau va fi ocolită de noi forme de cooperare economică?

Viitorul OMC, între reformă și marginalizare

Mesajul transmis de Washington este: fără reforme, rolul OMC va continua să se diminueze.

Când marile economii recurg tot mai des la acorduri bilaterale sau regionale, capacitatea organizației de a impune reguli globale este pusă sub semnul întrebării.

Pentru Statele Unite, problema nu este dacă sistemul comercial global trebuie schimbat, ci cât de repede se va produce această schimbare.

Iar în această ecuație, relevanța OMC depinde de capacitatea sa de a răspunde unei realități economice în care competiția, securitatea și interesele naționale joacă un rol tot mai important.