Vicepremierul Oana Gheorghiu critică decizia Federației SANITAS de a declanșa greva generală: „Este de neînțeles la acest moment“

Scena politică și socială din România traversează un moment tensionat, marcat de proteste anunțate în sectorul medical.

Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a comentat recent situația dificilă din sistemul public de sănătate. Ea şi-a exprimat nemulțumirea față de acțiunile radicale alese de reprezentanții angajaților. Decizia de a opri lucrul vine în plină criză politică, generând îngrijorare la nivelul autorităților centrale.

Poziția Guvernului privind noile majorări salariale din sănătate

Proiectul vizat de Ministerul Muncii propune o serie de modificări destinate îmbunătățirii veniturilor din sectorul sanitar. Acestea includ fonduri suplimentare substanțiale pentru personalul medical și auxiliar.

 „Greva din sănătate, pentru mine cel puțin, este de neînțeles la acest moment. Pentru că legea salarizării prevede clar, pentru sănătate, un buget suplimentar față de ceea ce există la momentul acesta. Sunt peste două miliarde de lei suplimentari pentru salariile celor din sănătate”, a declarat Oana Gheorghiu.

Reprezentanții Executivului susțin că majorările vor viza o mare parte dintre salariați. În schimb, restul personalului va beneficia de mecanisme financiare de protecție pentru menținerea nivelului actual de câștig.

Măsurile de protecție salarială și temerile sindicatelor privind sporurile

Estimările oficiale prezentate de conducerea interimară a Ministerului Muncii arată că peste două treimi dintre angajații din spitale vor înregistra creșteri ale veniturilor. Pentru restul salariaților care riscă să stagneze sau să piardă o parte din sume, autoritățile promit acordarea unor compensații financiare până la alinierea la noua grilă considerată echitabilă.

Oficialii guvernamentali dau asigurări că actul normativ nu va aduce diminuări directe ale câștigurilori salariale totale pentru nicio categorie profesională.

 „Ministrul Fondurilor Europene și ministrul interimar al Muncii a precizat foarte clar că legea salarizării nu prevede reduceri de venituri. Veniturile sunt garantate pentru toți cei care intră sub incidența acestei legi”, a afirmat Oana Gheorghiu.

De cealaltă parte, reprezentanții Federației SANITAS contestă vehement aceste calcule. Ei atrag atenția că simpla garantare a salariului de bază nu acoperă pierderile generate de modificarea modului de calcul pentru sporuri, indemnizații sau plata gărzilor de noapte și de weekend. Sindicaliștii estimează că diminuările reale ale veniturilor lunare ar putea ajunge până la 36 la sută pentru categoriile expuse din secțiile critice. Este vorba de unitățile de anestezie și terapie intensivă.

Refuzul negocierilor și decizia Curții de Apel București

Un alt punct sensibil în discuție îl reprezintă refuzul conducerii sindicale de a participa la consultările oficiale convocate de Ministerul Muncii. Decizia a fost luată după ce Curtea de Apel București a admis solicitarea formulată de SANITAS. Instanţa a dispus suspendarea procedurii administrative aferente proiectului de lege până la o decizie definitivă.

Liderii sindicali au motivat absența prin faptul că o astfel de întâlnire nu mai avea obiect în urma măsurii dispuse de instanța de judecată.

Vicepremierul critică însă această atitudine, considerând că dialogul reprezintă singura cale corectă pentru clarificarea neclarităților tehnice.

 „Să refuzi să vii la negocieri este de neînțeles. Este absurd să nu stai la masă la discuții, astfel încât ambele părți să vadă și să înțeleagă unde sunt problemele. Atâta vreme cât legea salarizării garantează protecția venitului actual, eu nu văd unde este problema”, a declarat Oana Gheorghiu.

În timp ce SANITAS a declanșat greva de avertisment și se pregătește pentru greva generală, asigurând totuși urgențele și o treime din activitatea normală a spitalelor, alte organizații sindicale, precum Federația Solidaritatea Sanitară, au ales să continue dialogul tehnic cu reprezentanții statului.

Guvernul susține că documentul contestat reprezenta doar un material de lucru pentru dezbateri, nu un proiect finalizat, invocând competențele limitate ale unui executiv interimar. Cu toate acestea, tensiunile sociale se amplifică pe fondul suprapunerii crizelor politice.

Problematica vechilor legi sanitare și necesitatea reformei legislative

Discuțiile purtate în spațiul public scot la iveală disfuncționalități structurale profunde, acumulate de-a lungul decadelor în sistemul medical românesc. Executivul subliniază că simpla ajustare a grilelor de salarizare nu poate rezolva problemele cronice ale unităților sanitare.

Necesitatea unei reforme legislative ample devine tot mai evidentă pentru buna funcționare a instituțiilor medicale din țară.

 „Sănătatea are mari probleme, probleme de ani de zile, nu de acum. Orice problemă gravă nerezolvată se transformă într-o criză”, a declarat Oana Gheorghiu.

Oficialul a adus în discuție cadrul normativ de bază care reglementează sectorul sanitar, subliniind că legea actuală a suferit mii de modificări de la adoptarea sa, devenind extrem de greu de aplicat în practica administrativă cotidiană.

 „Avem o lege a sănătății care a împlinit anul acesta 20 de ani și se numește Legea reformei în sănătate. Este o lege care a suferit peste 4.000 de modificări și care este imposibil de înțeles în momentul acesta”, a afirmat Oana Gheorghiu.

Modificarea legislației sanitare primare rămâne o provocare majoră pentru viitorul Parlament, autoritățile insistând asupra necesității unui efort comun pentru refacerea cadrului normativ care guvernează întreaga rețea de asistență medicală din România.