„Eu am venit în Guvern la final de octombrie, în momentul în care existau deja niște tensiuni în coaliție, după cum știm, dar erau cumva ținute sub control”, a declarat Oana Gheorghiu.
Potrivit acesteia, PSD a rămas alături de Guvern atunci când au fost adoptate măsurile care au avut impact direct asupra populației „Atâta vreme cât măsurile au fost îndreptate împotriva cetățenilor, să zic așa, dar nu împotriva lor, ci pentru a reduce deficitul, măsuri care au afectat cetățenii, Partidul Social Democrat a rămas acolo. Chiar dacă seara critica la televizor, a fost solidar cu aceste măsuri, cel puțin în Guvern, nu și în public”, a afirmat vicepremierul interimar, potrivit News.
Oana Gheorghiu consideră că situația s-a schimbat radical odată cu inițierea discuțiilor privind restructurarea companiilor de stat și verificarea modului în care acestea sunt administrate.
„Când am început să discutăm despre reforma companiilor, și lucrul ăsta s-a întâmplat undeva începând cu luna ianuarie, a început pur și simplu o luptă în interiorul coaliției, sau cel puțin asta a fost percepția mea”, a declarat aceasta.
Relații pe muchie de cuțit
Vicepremierul susține că, din acel moment, relația dintre partenerii de guvernare și premierul Ilie Bolojan s-a deteriorat.
„Brusc, nu se mai putea lucra cu Guvernul sau cu Ilie Bolojan, că, de fapt, despre Ilie Bolojan era vorba. S-a putut lucra cu Ilie Bolojan atâta timp cât s-au mărit taxele și a crescut TVA-ul, dar nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan când am început să ne uităm la Consiliile de Administrație”, a spus Oana Gheorghiu. În opinia sa, acesta a fost momentul în care colaborarea din interiorul coaliției s-a rupt.
„Atunci s-a rupt coaliția, când am început să discutăm clar despre numirile în Consiliile de Administrație, despre pierderile din aceste companii, despre găurile negre”, a declarat vicepremierul interimar.
Deși susține că tensiunile existau la nivel politic, Oana Gheorghiu afirmă că ședințele Executivului nu reflectau aceste conflicte. „Discuțiile în interiorul Guvernului întotdeauna erau calme, calde, colegiale, nu au existat confruntări directe. Tocmai asta era cumva frustrarea, pentru că în Guvern lucrurile păreau firești”, a explicat aceasta.
Vicepremierul a vorbit și despre dificultățile pe care le-ar fi întâmpinat în încercarea de a obține informații privind activitatea companiilor aflate în subordinea unor ministere. „Trimiteam, sunam miniștrii. Aș avea nevoie de următoarele documente. «Sigur, sigur vi le trimit». Când îmi răspundeau. Uneori nu îmi răspundeau, alteori îmi dădeau un mesaj că nu pot vorbi”, a relatat Gheorghiu.
Promisiuni deșarte
Potrivit acesteia, documentele solicitate nu ajungeau nici după promisiunile făcute. „Primeam apoi informări foarte generale, nimic din ce cerusem. Am început să-mi dau seama că lucrurile nu merg așa și am început să trimit solicitări oficiale de la nivelul Cabinetului vicepremierului”, a precizat aceasta. Mai mult, Oana Gheorghiu spune că răspunsurile primite au fost similare celor transmise unui cetățean în baza Legii 544 privind liberul acces la informațiile de interes public.
„Mi se răspundea ca unui jurnalist sau ca unui cetățean care a cerut informații pe Legea 544, motivând că nu pot să le primesc din cauza GDPR sau că sunt confidențiale, ceea ce este absurd între cabinetul vicepremierului și cabinetul unui ministru”, a afirmat vicepreședintele PNL.
Întrebată dacă actualul Guvern își mai poate desfășura activitatea în condițiile atribuțiilor limitate, Oana Gheorghiu a spus că Executivul poate funcționa, însă nu mai poate adopta ordonanțe de urgență care să modifice legislația.
„Teoretic ne împiedică doar faptul că nu putem să luăm decizii sau să dăm OUG-uri care să modifice legislația. Tot ce necesită modificare legislativă trebuie să se întâmple prin Parlament”, a declarat aceasta.
