Exclusiv. Moțiunea de cenzură, doar un „joc politic intern” care lasă societatea pe margine. Istoricul Marius Oprea: „Mașinăria unde toată energia se duce la claxon”

Dar în România ultimelor trei decenii și mai bine, moțiunea de cenzură a fost mai degrabă o serie de discursuri politice decât un eveniment care să ducă, la final, către o reală schimbare. Istoricul Marius Oprea, în cadrul unui interviu pentru News Edge, scoate în evidență faptul că moțiunea de cenzură spune mai multe despre felul în care funcționează politica românească.

Luni, 27 aprilie, scena politică din țara noastră a avut parte de un demers politic destul de neobișnuit. „Două partide aflate, în mod normal, pe poziții diferite, adică PSD și AUR, încearcă să colaboreze punctual pentru a da jos Guvernul. Guvern din care unul dintre ele, respectiv PSD, a și făcut parte până mai acum câteva zile”, a declarat istoricul Marius Oprea. „Este o situație atipică, dar care arată, de fapt, fragilitatea construcției politice din Parlament și faptul că majoritățile sunt mult mai fluide decât par”, a adăugat specialistul.

PSD și AUR au anunțat că pregătesc o moțiune de cenzură comună împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Lideri din cele două partide, mai exact Marian Neacșu din PSD și Petrișor Peiu de la AUR, au declarat că lucrează deja la textul moțiunii, la „demersuri tehnice”, cum le-au numit cei doi.

Ce se poate întâmpla mai departe

După o eventuală adoptare a moțiunii, România intră într-o zonă de incertitudine. Președintele are rolul apoi de a desemna un nou prim-ministru, iar negocierile politice devin decisive. În opinia lui Marius Oprea, există un scenariu destul de probabil. „Singurul lucru care s-ar putea întâmpla ar fi ca președintele Nicușor Dan să-l nominalizeze pe Ilie Bolojan pentru funcția de premier până se ajunge la riscul anticipatelor”, spune istoricul.

Alegerile anticipate rămân însă o variantă pe care partidele mari o evită. „PSD știe foarte bine că el este cel care are de pierdut în cazul unor alegeri anticipate. Nu face decât să sufle în pânzele AUR-ului. Acum, social-democrații sunt cei mai mulți din Parlament, dar în cazul unor anticipate, situația se va schimba. Evident, ei nu vor asta”, declară specialistul.

El este de părere că un posibil declin al social-democraților nu trebuie exclus din ecuație. „PSD-ul, după Dragnea, a rămas fără lideri. Este o mașinărie politică în care toată energia se duce la claxon. În cel mult un deceniu, dacă vor continua așa, vor ajunge la un scor electoral de o cifră”, a menționat Marius Oprea.

AUR și PNL ar putea să crească în sondaje

De asemenea, el vorbește și despre ascensiunea altor partide. „Deja vedem cum AUR capitalizează electorat fugar din ograda PSD-ului”, menționează specialistul. Și nici repoziționarea liberalilor nu e imposibilă. „Dacă PNL-ul are inteligența să stea cuminte și să nu își dea jos președintele, lucrurile vor merge bine pentru partid”, spune el. 

Mai mult, în anumite condiții, liberalii ar putea chiar profita din punct de vedere electoral. „Dacă un om ca Ilie Bolojan nu va fi lăsat să guverneze, peste un an de zile toată lumea îl va regreta. Și vor exista șanse ca PNL-ul să atingă un maximum istoric de scor electoral la următoarele alegeri”, a mai spus Marius Oprea.

„Dar să nu uităm că, la sfârșitul zilei, calculul electoral cântărește mai mult decât principiile. De aceea, la un moment dat, PSD se va potoli”, a adăugat specialistul.

Moțiunea de cenzură este importată, dar slab înțeleasă

Prima moțiune de cenzură din România postcomunistă a fost depusă în 1991, într-un moment în care democrația abia se contura. Parlamentul era pe atunci abia în proces de învățare. Iar instituțiile funcționau nu încă funcționat pe baza unor practici consolidate. „Pentru că atunci nu prea știau cum să procedeze, cum să funcționeze exact. Democrația nu se învață peste noapte”, explică Marius Oprea.

Și lipsa de experiență politică de atunci a lăsat urme. În timp, noțiunea de moțiune de cenzură s-a clarificat. Dar politicienii parcă nu s-au maturizat în același ritm, a punctat specialistul. Conform lui, în mod ideal, o moțiune de cenzură ar trebui să fie rezultatul unei dorințe de schimbare din partea societății care se reflectă la nivel de conducere politică.

„Într-adevăr, moțiunea de cenzură s-a transformat într-un instrument democratic, dar a rămas în mare măsură irelevant. Nu am avut moțiuni de cenzură decât ca exerciții de oratorie. Românii nu sunt interesați pentru că nu au un cuvânt de spus în această privință. Nu au avut niciodată. Ei văd că e vorba doar de politică și atât. Dar țin minte și reacționează în momentul votului”, spune istoricul.

De-a lungul anilor, opoziția a depus moțiuni de cenzură în număr mare. Dar au devenit ocazii de „atac politic și de expunere mediatică”, conform lui Marius Oprea.

Când moțiunea de cenzură chiar funcționează

Specialistul este de părere că momentele în care moțiunile de cenzură au avut succes nu au fost generate de forța opoziției, ci de slăbiciunea puterii. „Moțiunile de cenzură, atunci când au funcționat și au dat jos guverne, s-a întâmplat pentru că propriului partid sau partidelor din arcul de guvernare nu le mai convenea politica prim-ministrului și a cabinetului lui”, explică istoricul. „Așa se va întâmpla și de data aceasta”, subliniază el.

Episodul din 2012, când guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis prin moțiune de cenzură, este unul dintre cele mai clare exemple. Evenimentul scoate în evidență metodele prin care funcționează, în realitate, acest mecanism în România. „Nu ca expresie pură a opoziției, ci ca rezultat al unei reconfigurări de putere în Parlament ce scoate în evidență faptul că Guvernul stă pe un butoi cu pulbere”, spune specialistul.

La acel moment, executivul Ungureanu era susținut de o majoritate destul de fragilă. Era construită în jurul fostului PDL și a unor aliați politici. Dar opoziția a arătat atunci că are o mai mare influență decât puterea însăși. Celebra Uniune Social Liberală (USL), aducea împreună partide care, în mod tradițional, se aflaseră pe poziții diferite, inclusiv PNL și PSD. Iar USL a reușit să dea jos un guvern.

Marius Oprea consideră faptul că, la acel moment, ceea ce a făcut diferența nu a fost alianța, ci mai degrabă capacitatea ei de a atrage voturi din afara propriului bazin. „În Parlament, majoritățile nu sunt întotdeauna fixe. Există parlamentari indeciși, nemulțumiți sau dispuși să schimbe tabăra în funcție de context. În 2012, exact acest lucru s-a întâmplat. USL a reușit să coaguleze nu doar propriile voturi, ci și sprijinul unor parlamentari independenți și din rândul minorităților, dar și din zona puterii”, a specificat istoricul pentru News Edge.

Moțiunea de cenzură nu e mereu ceea ce pare

Pentru români, în marea lor majoritate, moțiunea de cenzură nu are aceeași greutate cum se întâmplă în cazul alegerilor. „Un astfel de eveniment nu mobilizează, nu creează emoție colectivă și nu produce aceeași senzație de schimbare”, a mai spus Marius Oprea.

„Schimbarea unui guvern este un rezultat comun, într-adevăr, dar diferența dintre ele este că alegerile implică votul cetățenilor. În timp ce moțiunea de cenzură rămâne un joc intern al clasei politice. Emoția e doar în Parlament și pe Facebook, într-o oarecare măsură”, a adăugat el.

Dincolo de rolul instituțional, Marius Oprea vede în moțiunea de cenzură și o expresie a unui tipar cultural mai larg. „Multe dintre moțiunile de cenzură depuse după 1989 nu au fost moțiuni justificate coerent, au fost acte electorale și conflicte de putere”, completează istoricul.

Și moțiunea de cenzură inițiată de PSD împreună cu AUR împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan se încadrează în același registru. „Un partid din arcul de guvernare părăsește Executivul. Apoi se asociază cu opoziția și vrea să dea jos guvernul din care făcuse parte”, spune Marius Oprea.

„Cred că aceasta ar putea fi o moțiune de cenzură funcțională, în sensul în care chiar produce o ruptură reală în arcul de guvernare. Iar consecințele, indiferent de rezultat, nu vor fi unele faste pentru România”, a subliniat specialistul.

Ce impact se observă asupra societății

Deși moțiunile de cenzură nu produc efecte imediate în viața de zi cu zi, ele influențează stabilitatea politică și direcția guvernării. Instabilitatea poate întârzia reforme, poate afecta investițiile și poate crea incertitudine economică. De exemplu, pe 27 aprilie 2026, anunțul referitor la moțiunea de cenzură PSD–AUR a fost urmat de o reacție imediată pe piața de capital. Bursa de Valori București (BVB) a închis ședința „pe roșu”, cu scăderi pe principalii indici. Ceea ce arată că investitorii au reacționat rapid la riscul politic. 

În același timp, schimbările de guvern pot aduce politici noi, uneori contradictorii. „Pentru majoritatea românilor, aceste procese rămân unele abstracte”, spune Marius Oprea. Iar ruptura dintre politică și societate este, poate, una dintre cele mai importante efecte ale politicii din ultimii ani, conform istoricului.

Dar dincolo de toate imperfecțiunile sistemului, specialistul scoate în evidență valoarea adevărată a democrației. „Cred că democrația, uneori, o dă în gard. Cu toate păcatele ei, democrația este cel mai bun sistem pentru omenire în momentul de față”, precizează el.

Moțiunea de cenzură, chiar și atunci când pare inutilă, face parte din democrație. Iar în contextul actual, marcat de instabilitate, va putea fi un instrument real sau, din nou, doar „mult zgomot pentru nimic”.