Modelul de fraudă românesc. Cum a devenit pașaportul UE un bun de consum pe piața neagră

Jurnaliștii spanioli atrag atenția asupra „modelului de fraudă românesc”, un fenomen care a permis obținerea ilegală a cetățeniei române – și implicit a celei europene. Totul s-a făcut prin manipularea documentelor de arhivă și crearea de rezidențe fictive. Această analiză comparativă vizează direct breșele de securitate din statele membre. Este pusă în oglindă situația României cu noile politici de naturalizare adoptate de Spania prin „Legea Nepoților”.

Rețeaua din spatele arborilor genealogici falși

La sfârșitul anului 2025, o investigație publicată de Le Monde a expus modul în care o rețea criminală restrânsă a transformat simple fabricări de arbori genealogici într-o poartă de acces către spațiul Schengen. Metoda a vizat exploatarea perioadelor istorice tulburi, precum Al Doilea Război Mondial sau epoca sovietică. În aceste perioade numeroase arhive au dispărut sau au fost distruse.

Profitând de aceste lacune, rețelele infracționale au inventat străbunici născuți în foste teritorii ale Regatului României. Este vorba de spţaii aflate astăzi în Ucraina sau Republica Moldova. Deoarece autoritățile nu au mai putut verifica autenticitatea acestor documente în arhivele fizice, actele falsificate au primit ștampile oficiale.

 „Pe parcursul anului 2025, raiduri ale poliției au fost efectuate în Botoșani, Suceava și București, iar pe 18 decembrie, alte treizeci și șapte de raiduri au fost efectuate în toată țara. Parchetul General al României, responsabil de anchetă, atribuie schema unui grup criminal format în 2022 de șapte cetățeni ucraineni care, numai în 2025, ar fi procesat peste 900 de cereri de naturalizare folosind documente falsificate, aproape întotdeauna în beneficiul cetățenilor ruși și cu asistența unor avocați, traducători și notari”, menționează El Debate în relatarea sa.

Invazia din 2022 și cererea rusească de pașapoarte

Până în 2022, „restituirea” cetățeniei era un proces legal utilizat mai ales de cetățenii din Republica Moldova. Invazia rusă în Ucraina a schimbat radical dinamica cererilor. Pentru cetățenii ruși, pașaportul românesc a încetat să mai fie o simplă opțiune. A devenit un „permis de trecere” vital pentru ocolirea sancțiunilor europene și a restricțiilor de viză.

Datele furnizate de Autoritatea Națională pentru Cetățenie confirmă acest trend îngrijorător. Cererile rusești pentru dobândirea cetățeniei prin restituire au explodat. S-a trecut de la cifre insignifiante în deceniul anterior la mii de dosare anual. Autoritățile au identificat deja peste 2.000 de cazuri suspecte de fraudă. Estimările sugerează că aproximativ 18.700 de cetățeni ai fostei URSS mențin rezidențe fictive pe teritoriul României pentru a beneficia de statutul fiscal și social al țării.

„Numai în Sectorul 6 din București, 68 de documente au fost anulate, iar 300 de anulări sunt în curs de procesare”, detaliază jurnaliștii spanioli cu privire la amploarea fenomenului.

Ca răspuns la aceste vulnerabilități, România a inițiat o serie de controale riguroase, percheziții la nivel național. Din 2024, ţara noastră a introdus obligativitatea susținerii unui examen de limbă română pentru toți solicitanții.

Paralele periculoase: Spania și „Legea Memoriei Democratice”

În mod surprinzător, analiza El Debate avertizează că, în timp ce România încearcă să închidă breșele de securitate, Spania deschide o portiță mult mai mare prin „Legea Memoriei Democratice”, cunoscută sub numele de „Ley de Nietos”. Autorii articolului susțin că guvernul condus de Pedro Sánchez accelerează acordarea cetățeniei în America Latină pe baza unor documente greu sau chiar imposibil de verificat.

 „România a distribuit naționalitățile pe baza originilor pe care nu le-a putut verifica, la fel ca consulatele spaniole din America”, subliniază publicația spaniolă.

Jurnaliștii arată că, la fel ca în cazul României, unde arhivele dispărute au fost „înlocuite” cu falsuri, în Spania se acceptă certificate de botez sau documente din Cuba. Acestea nu pot fi validate independent. Riscul este masiv. În timp ce România a gestionat câteva mii de cazuri, Spania procesează peste 2,5 milioane de cereri de naturalizare. Asta transformă acest demers într-o vulnerabilitate de securitate la nivelul întregului bloc european.

Miza politică și acuzațiile de „fraudă electorală”

Un aspect extrem de controversat al investigației este legat de motivația Guvernului spaniol. El Debate sugerează că externalizarea serviciilor de procesare către compania Ineco nu ar fi dictată de rațiuni umanitare, ci de dorința de a integra rapid acești noi cetățeni în recensământul electoral.

Conform datelor citate, recensământul alegătorilor din străinătate a crescut cu peste 422.000 de persoane de la adoptarea noii legi. Criticii acuză lipsa de investigații din partea Ministerului de Interne spaniol asupra rețelelor de falsificare deja identificate în locații precum Cuba sau Málaga. Această inacțiune este comparată cu modul în care autoritățile române au fost nevoite, în final, să intervină pentru a stopa „modelul de fraudă” care amenința integritatea pașapoartelor românești.

Dacă lecția învățată de România demonstrează că documentele istorice nevalidate reprezintă o invitație la crimă organizată, Spania pare să ignore aceste avertismente. Jurnaliștii spanioli cer o monitorizare strictă a acestor fluxuri de naturalizare, avertizând că, în lipsa unor controale similare cu cele implementate recent la București, „poarta spaniolă” riscă să devină cel mai mare punct de intrare ilegală în spațiul european, sub paravanul legalității.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!