Lumea în chenare alb-negru și color. Cum a transformat Mihai Grăjdeanu banda desenată într-un model de educație pentru copii în România

„Am descoperit banda desenată la în copilărie, prin revistele de benzi desenate. Tatăl meu mă ducea pe atunci și la cinema. Mă uitam la filme și apoi să le desenam acasă”, povestește Mihai Grăjdeanu într-un interviu pentru News Edge. El este acum fondatorul European School of Comics, organizează proiecte educative în școli și muzee și este autor de romane grafice. Transformă banda desenată dintr-un hobby marginal într-un instrument cultural și pedagogic cu rezultate în educație.

Mihai Grăjdeanu, desene pe asfalt și povești din penitenciar

Pentru generația care a crescut în anii ’90 în România, cultura pop occidentală a fost fascinantă. După decenii de izolare comunistă, televiziunile private, casetele VHS și desenele animate au schimbat modul în care copiii văd lumea. „Treptat am început să desenez constant, inclusiv pe asfalt”, povestește artistul.

„La un moment dat am zis că vreau să fac și eu o bandă desenată cu idei proprii. Le am și acum acasă. Sunt făcute pe A4, capsate și le păstrez bine, de acolo am pornit”, a mai spus Mihai Grăjdeanu. Și la doar 12-13 ani, el realizase deja povești de peste 50 de pagini. Una dintre ele era un science-fiction despre roboți care se revoltă împotriva oamenilor. „Și uite cum o astfel de temă este relevantă și astăzi”, a punctat el. 

La un moment dat, pasiunea desenului a dispărut din viața lui. „M-am apucat de fotbal serios, jucam la o echipă profesionistă. Și am renunțat o perioadă la bandă desenată, n-am mai avut timp. Școală și fotbal, atât știam atunci”, își amintește Mihai Grăjdeanu. Ani buni, desenul a rămas în umbră pentru el. A revenit apoi odată cu mutarea în București, în 2009. Atunci, pe piața românească nu se vorbea prea mult despre benzi desenate. În țara noastră autorii locali publicați erau foarte puțini. Iar editurile considerau domeniul neprofitabil. „Spuneau că nu se vând, nu se caută”, declară artistul.

Primul proiect important al lui Mihai Grăjdeanu a fost despre penitenciare, în colaborare cu un ONG care lucra cu deținuți. A fost vorba despre un demers pentru promovarea sănătății în închisoare. El a ajuns să viziteze locațiile din București, în Jilava și Rahova, să stea de vorbă cu câțiva dintre cei închiși și să le spună povestea prin bandă desenată. „Așa s-a născut «După gratii», publicată în 2010, dar doar în regim închis. Era destinată numai celor din sistem”, spune el.

„Ciutanul”, primul roman grafic românesc pentru adolescenți

În paralel cu „După gratii”, Mihai Grăjdeanu lucra la propriul proiect. „Pentru a fi diferit de supereroii clasici, Spider-Man, Batman, Wolverine sau Superman, mi-am creat și eu un supererou original”, spune el. Și așa a apărut „Ciutanul”, la editura Dacica. 

Personajul este inspirat și din propria sa experiență. „Este vorba despre un puști care vrea să devină fotbalist și despre ce provocări are pe traseul acesta. Este despre problemele sociale cu care se confruntă, despre probleme de familie și așa mai departe. A fost primul roman grafic realizat în România”, a punctat artistul.

Astăzi, conceptul de „graphic novel” joacă un rol important în cultura internațională. Potrivit estimărilor Allied Market Research, piața globală a romanelor grafice și manga a depășit 17 miliarde de dolari în 2024. Mihai Grăjdeanu vorbește despre direcția în care se îndreaptă domeniul și spune că „benzile desenate populare sunt acum despre dezvoltare personală, despre emoții, despre viața de adolescent”.

Modelul franco-belgian și European School of Comics

Pentru el a urmat apoi contactul cu lumea benzilor desenate din Belgia și Franța, țări care generează anual sute de milioane de euro din această industrie. „Am fost la Bruxelles, la câteva evenimente de profil, unde am înțeles cum banda desenată este folosită în educație, inclusiv în școli”, relatează Mihai Grăjdeanu. 

În anii ce au urmat, el a pus bazele European School of Comics, prima școală de benzi desenate din România. Este un proiect în care copiii înscriși nu învață doar să deseneze, ci se dezvoltă cu ajutorul benzilor desenate. Elevii realizează inclusiv propriile ziare ilustrate. „Pe față au titlul de ziar, știrea de ziar scrisă de ei. Iar pe verso este banda desenată, realizată tot de cei mici”, explică artistul.

Pentru el, banda desenată este un instrument de comunicare și creativitate. Și vrea să transmită asta mai departe și elevilor săi. „Nu există desen greșit, doar stiluri diferite”, a punctat el. 

Olimpiada de Benzi Desenate 

În ultimii ani, din 2020 încoace, artistul se ocupă și de Olimpiada de Benzi Desenate, proiect pe care el l-a înființat. Este vorba despre un concurs național destinat elevilor din ciclul primar, gimnazial și liceal organizat sub egida Comitetului Olimpic și Sportiv Român și a Academiei Olimpice Române, sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO. 

Mihai Grăjdeanu și-a propus prin această competiție să promoveze banda desenată ca formă de expresie artistică. În fiecare an, participanții primesc o temă inspirată din istoria Jocurilor Olimpice, din performanțele sportivilor români sau din marile personalități ale sportului mondial. Apoi, povestea este transformată într-o poveste desenată. În 2026, de exemplu, tema a fost „Perfect 10”, cu ocazia celebrării a 50 de ani de la succesul Nadiei Comăneci la Montreal. 

„Prin implicarea ambasadelor României și a Ministerului de Externe, dorim ca expozițiile create de pe urma olimpiadelor să circule prin capitalele lumii”, a declarat artistul. 

Manualele de benzi desenate și generațiile viitoare

Astăzi, Mihai Grăjdeanu publică manuale și caiete de lucru pentru copii, folosite inclusiv în școli și ateliere. „La Bookfest mi-am lansat un nou caiet de lucru, un nou manual”, a spus el. Artistul a fost prezent la evenimentul dedicat lecturii desfășurat între 3 și 7 iunie în București. Manualele sale explică procesul complet de realizare a unei benzi desenate. „Pe înțelesul tuturor, am creat un model de a arăta, pas cu pas, cum se împarte povestea în chenare, în casete, care e ordinea de citire, care sunt artificiile tehnice și multe altele”, a adăugat artistul. 

În noile volume lansate, el ilustrează în bandă desenată povești ale unor personalități din cultura română. „Le arăt copiilor cum pot fi inspirați de Constantin Brâncuși, de Mihai Eminescu sau de Nadia Comăneci”, explică Mihai Grăjdeanu.

În țara noastră, acest domeniu a fost ani întregi tratat cu superficialitate. Dar Mihai Grăjdeanu reușește să construiască o cultură a benzii desenate românești care să supraviețuiască și dincolo de nostalgia copilăriei.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!