Macron și Merz cer UE măsuri mai dure pentru protejarea industriei. Accesul la piața unică ar putea fi blocat rapid în cazuri grave

Documentele vizează o schimbare de abordare în politica economică a Uniunii Europene. Franța și Germania consideră că instrumentele existente nu mai sunt suficiente pentru a proteja companiile europene de distorsiunile create de state terțe.

Printre sectoarele menționate se află industria auto, industria chimică, sectorul farmaceutic, industria aerospațială și producția de utilaje. Sunt indicate și domenii strategice precum inteligența artificială, semiconductorii, tehnologiile cuantice, materiile prime critice și bateriile.

Franța și Germania avertizează asupra unui „șoc industrial”

Documentul franco-german din 5 octombrie arată că unele dintre sectoarele aflate în centrul modelului industrial european sunt afectate de pierderea cotelor de piață, deficite comerciale și reducerea capacităților de producție.

Parisul și Berlinul indică printre cauze dumpingul, subvențiile excesive, alte forme de sprijin industrial și manipularea sau subevaluarea monedelor.

În opinia celor două state, aceste practici creează supracapacități de producție la nivel global și permit unor companii din afara Uniunii să beneficieze de avantaje de preț.

Consecințele se văd inclusiv pe piața muncii. Documentul vorbește despre pierderi de locuri de muncă și despre diminuarea amprentei industriale europene.

Franța și Germania avertizează și că dependențele economice pot deveni vulnerabilități geopolitice. Riscul este considerat mai mare în sectoarele strategice, unde accesul la anumite tehnologii sau materii prime poate fi folosit ca instrument de presiune.

Macron și Merz cer noi instrumente europene

În scrisoarea transmisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Emmanuel Macron și Friedrich Merz susțin că actualele mecanisme comerciale trebuie folosite mai rapid și mai sistematic. Cei doi lideri cer însă și instrumente juridice noi.

Primul ar trebui să ajute Uniunea să reducă dependențele excesive și concentrarea lanțurilor de aprovizionare. Comisia ar urma să analizeze factori precum ponderea importurilor dintr-o anumită țară, concentrarea pe anumite companii sau poziția acestora pe piața mondială. 

Al doilea mecanism ar urma să fie folosit atunci când o țară terță provoacă distorsiuni severe și persistente pe piața europeană. Franța și Germania vor ca instrumentul să poată fi activat rapid și să ofere Comisiei posibilitatea unei reacții puternice.

Măsurile ar putea merge până la blocarea accesului la piața unică

Una dintre cele mai dure propuneri apare în scrisoarea semnată de Macron și Merz. Cei doi lideri cer ca noul mecanism să permită măsuri care să ajungă, dacă este necesar, până la o „întrerupere imediată” a accesului la piața internă europeană. Instrumentul ar trebui să fie aplicabil indiferent de țara vizată. Documentele insistă asupra caracterului „country-agnostic”, astfel încât măsurile să poată fi utilizate pentru orice stat care provoacă distorsiuni grave.

Activarea ar urma să se facă la propunerea Comisiei Europene. Documentul propune un sistem în care măsura ar fi adoptată dacă nu se formează o majoritate calificată împotriva acesteia.

În același timp, Franța și Germania cer menținerea dialogului cu statele afectate. Acestea ar trebui să poată veni cu soluții negociate pentru restabilirea unor condiții comerciale considerate echitabile.

Mai multe anchete anti-dumping și proceduri mai rapide

Parisul și Berlinul vor și o utilizare mai agresivă a instrumentelor comerciale deja existente.

Comisia Europeană este îndemnată să deschidă mai multe investigații și să reacționeze mai rapid atunci când o întreagă industrie europeană este afectată.

Documentul arată că intervențiile limitate la anumite produse pot deveni insuficiente atunci când distorsiunile afectează un întreg lanț de producție.

Franța și Germania cer și mai multe investigații inițiate direct de Comisie. Una dintre motivații este reducerea riscului ca un stat membru care reclamă o problemă să devină ținta unor represalii comerciale.

Regulile antidumping, antisubvenție și cele privind măsurile de salvgardare ar putea fi, de asemenea, revizuite. Obiectivul este simplificarea procedurilor și reducerea timpului necesar pentru intervenție.

Produsele neconforme care intră în UE, o altă problemă

Cele două documente atrag atenția și asupra cantităților mari de produse care intră pe piața europeană fără să respecte toate normele Uniunii. Este menționat în mod special fluxul masiv de colete mici. Problema privește inclusiv respectarea standardelor europene pentru siguranța consumatorilor.

Parisul și Berlinul cer controale mai stricte atât la intrarea produselor în uniunea vamală, cât și ulterior, atunci când acestea circulă pe piața europeană.

Dacă nivelul de neconformitate rămâne ridicat, documentul propune posibilitatea introducerii unor restricții de acces pe piața UE.

În paralel, Franța și Germania cer măsuri și pentru barierele netarifare cu care se confruntă companiile europene atunci când încearcă să exporte pe alte piețe.

UE ar putea introduce o „preferință europeană” în sectoarele strategice

Un alt punct important privește producția realizată în interiorul Uniunii. Franța și Germania propun dezvoltarea unei „preferințe europene” țintite și proporționale în sectoarele și tehnologiile considerate strategice.

Ideea ar urma să fie legată de viitorul Industrial Accelerator Act, pentru care cele două state vor un acord până la sfârșitul anului 2026.

Documentul cere și creșterea capacităților europene de producție, simplificarea reglementărilor și mobilizarea mai eficientă a fondurilor publice și private. Protecția economică ar trebui să includă și companiile europene, infrastructura critică, cercetarea, proprietatea intelectuală și datele sensibile.

Europa trebuie să se pregătească și pentru represalii

Parisul și Berlinul recunosc că o politică comercială mai dură poate provoca reacții din partea statelor vizate. Documentul avertizează că unitatea europeană ar putea fi pusă la încercare în lunile următoare. Statele membre ar putea fi afectate diferit de eventualele măsuri de represalii.

Franța și Germania propun realizarea unui inventar al posibilelor reacții împotriva UE și evaluarea impactului pe care acestea l-ar putea avea asupra fiecărui stat membru.

Cele două guverne cer și o coordonare mai strânsă la nivel european. Dacă situația o impune, discuțiile ar putea ajunge inclusiv la nivelul Consiliului European.

Mesajul central al documentelor este că Uniunea trebuie să își reducă dependențele fără să rupă relațiile comerciale cu restul lumii. Parisul și Berlinul vor o abordare graduală, dar cer în același timp instrumente suficient de puternice pentru situațiile în care industria europeană este amenințată.