Interviu. Cuba, în profunzime. Ambasadorul Alexander Valentín Rodríguez Salazar: „SUA nu sancționează doar Havana, ci interzic altora să ne ajute”

Pentru mulți români, însă, povestea Cubei este redusă la informații ce se pierd printre știrile de zi cu zi. Aflăm doar câteva detalii despre penele de curent, despre criza energetică și despre relația tensionată cu Statele Unite. Ambasadorul Cubei la București, Alexander Valentín Rodríguez Salazar, în cadrul unui interviu pentru News Edge, explică realitatea și spune că „ceea ce se vede la suprafață este doar efectul, nu cauza”.

Alexander Valentín Rodríguez Salazar și-a început mandatul la finalul anului 2025. De atunci, el s-a implicat activ în relansarea și consolidarea relațiilor bilaterale româno-cubaneze și a pus accent pe cooperarea economică, educațională și culturală. În primele luni de mandat, a avut întâlniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri din București cu care a discutat despre extinderea schimburilor comerciale. Excelența Sa a efectuat și vizite în țară, cum a fost cea de la Brașov, unde a analizat proiecte de colaborare în turism și în ceea ce privește educația studenților cubanezi din România.

„Cuba este în pragul unei crize umanitare”

În ceea ce privește discuția despre Cuba, criza energetică este tratată în linii mari în media din România. Se vorbește destul de vag despre lipsa electricității, infrastructura fragilă și despre dificultățile de aprovizionare. Iar ambasadorul prezintă situația mai în detaliu și spune că „în momentul de față, Cuba se află în pragul unei crize umanitare din cauza politicii SUA”.

În viziunea sa, nu este vorba despre un eșec la nivel intern, ci despre efectul unui sistem extins de sancțiuni. Ambasadorul descrie „blocada” ca pe un mecanism economic cu efecte directe în viața de zi cu zi. „De exemplu, un număr foarte mare de produse care conțin peste 10% componente americane nu pot fi trimise sau vândute Cubei, altfel riști sancțiuni”, a declarat Excelența Sa.

Setul de reguli comerciale din pachetul de sancțiuni al Statelor Unite este unul complex. Legislația americană referitoare la exporturile către Cuba prevede restricții care pot viza inclusiv bunuri fabricate în afara Statelor Unite, dacă acestea conțin un anumit procent de tehnologie sau componente de origine americană. Dar regulile variază în funcție de tipul de bun, industrie și nivelul de conținut tehnologic american.

O relație bilaterală complicată

„Nu doar lipsa resurselor reprezintă o problemă, ci și imposibilitatea de a accesa unele piețe, tehnologii și finanțări internaționale cauzează multe dificultăți”, adaugă Alexander Valentín Rodríguez Salazar.

Diplomatul de la Ambasada Cubei la București spune că efectele restricțiilor depășesc cu mult relația bilaterală dintre Washington și Havana. „Acum ei nu spun doar Cubei «nu ai voie să cumperi petrol din Venezuela», ci spun Vietnamului «nu poți trimite porumb în Cuba», spun Europei «nu ai voie să ajuți Cuba», spun băncilor europene «nu aveți voie să transferați bani în Cuba»”, afirmă ambasadorul. În opinia sa, impactul măsurilor se reflectă direct în aprovizionarea cu combustibil, în capacitatea statului de a importa bunuri esențiale și, implicit, în funcționarea sistemului energetic.

65 de ani de conflict Cuba – Statele Unite

Ambasadorul spune că actuala criză nu poate fi explicată fără a intra în detalii despre relația istorică dintre Cuba și SUA. El a menționat că „politica americană de presiune asupra Cubei are rădăcini vechi, documentate”. Iar scopul acestui fenomen ar fi schimbarea regimului prin presiune economică. „Scopul principal al acestei politici este ca, pe baza problemelor financiare, populația să se întoarcă împotriva guvernului”, a subliniat Excelența Sa.

Tensiunile dintre Cuba și Statele Unite datează de după Revoluția Cubaneză din 1959, când noul guvern condus de Fidel Castro a început să naționalizeze proprietăți și companii americane de pe insulă și s-a apropiat politic de socialism. În anii următori, Washingtonul a impus un embargo comercial care a fost extins treptat și care limitează, în diferite forme, comerțul și relațiile financiare dintre cele două țări.

Mai recent, ambasadorul amintește de o „strategie care a fost intensificată după pandemie, dar cu un început în timpul primei administrații Trump și urmează și în timpul mandatului din prezent. În toți acești ani au fost introduse peste 200 de noi măsuri restrictive”. Măsurile au vizat domenii precum turismul, transporturile, transferurile de bani, relațiile financiare, exporturile și accesul Cubei la surse de valută.

„După pandemie, au crezut că este momentul perfect pentru lovitura finală”, spune ambasadorul. În opinia sa, dificultățile economice actuale trebuie analizate prin acumularea de sancțiuni și restricții. „De-a lungul anilor nu au reușit în această misiune a lor. Și ceea ce fac este să strângă tot mai mult lațul în jurul gâtului nostru”, afirmă diplomatul.

Dar Cuba e mai mult decât o criză constantă

Alexander Valentín Rodríguez Salazar scoate în evidență faptul că problemele economice nu definesc în totalitate Cuba. Partea socială și cea științifică sunt foarte importante pentru a înțelege cum s-a dezvoltat țara în ultimele decenii. „Care este miracolul din spatele faptului că am reușit să avem un sistem de sănătate comparabil cu cel din Europa?”, este întrebarea pe care o pune ambasadorul.

Diplomatul amintește de rata ridicată de alfabetizare, una dintre cele mai mari din lume, de peste 99%. El a mai vorbit și despre performanțele sportivilor cubanezi la Jocurile Olimpice, cu peste 240 de medalii, dintre care 86 de aur. De asemenea, nu trebuie ignorată nici dezvoltarea industriei biotehnologice. Din anii 1980, statul cubanez a investit constant în cercetare medicală și farmaceutică. A dezvoltat institute specializate și produse proprii pentru tratamentul unor afecțiuni grave.

„Am reușit să dezvoltăm vaccinuri împotriva COVID-19. Avem vaccinuri cu rezultate dovedite împotriva cancerului pulmonar. Avem un medicament care acționează împotriva Alzheimer-ului. Și toate acestea s-au întâmplat cu socialiștii la putere. Și din cauza aceasta mulți consideră Cuba o țară înapoiată, dar situația este alta. Există progrese, există realizări, avem oameni cu idei care lucrează mult la dezvoltarea țării”, a mai spus ambasadorul.

Diplomatul consideră că rezultate nu sunt întâmplătoare. „Cubanezii au ajuns în acest punct pentru că au muncit cu adevărat pentru aceste reușite, am dat tot ce am putut”, afirmă el. În opinia sa, realizările explică de ce țara continuă să reziste în ciuda dificultăților economice și a izolării internaționale. „Cuba nu trebuie judecată doar prin crize, financiare sau de politică externă, ci și prin capacitatea de a produce rezultate sociale în ciuda izolării economice”, a subliniat Excelența Sa.

„Nu este un război cu arme egale”

Ambasadorul spune despre dificultățile economice din Cuba că reprezintă o consecință a izolării provocate de SUA. „Nu am avut niciodată șansa să ajungem la toate aceste rezultate într-un mod relaxat”, punctează el. 

Cât despre constrângeri, Excelența Sa amintește de lipsa accesului la FMI și Banca Mondială, de dificultățile de finanțare externă, de tranzacțiile comerciale restricționate și de problemele generate de sancțiunile americane asupra sistemului financiar. „Trebuie să ne facem afacerile fără să folosim în mod normal sistemul bazat pe dolar. În multe situații trebuie să plătim în avans pentru bunurile pe care le cumpărăm. Iar accesul la credit este mult mai limitat decât pentru majoritatea țărilor”, explică ambasadorul.

Ambasadorul amintește și una dintre măsurile mai puțin cunoscute ale embargoului american. „O navă care intră într-un port cubanez trebuie să aștepte șase luni înainte de a merge într-un port american. Asta face parte din lege”, afirmă el. Declarația face referire la o prevedere a legislației americane care limitează accesul în porturile SUA pentru navele comerciale care au desfășurat activități comerciale în Cuba. Măsura a fost luată pentru a descuraja schimburile economice cu Havana.

Un mediu economic diferit de cel al majorității statelor

Diplomatul consideră că dezvoltarea Cubei are loc într-un mediu economic diferit de cel al majorității statelor. „Nu luptăm într-un război cu arme egale. Trebuie să ne dezvoltăm țara și să înfruntăm toate aceste provocări”, afirmă Alexander Valentín Rodríguez Salazar.

„Problema nu stă în numele sistemului, în ideologie. Dacă funcționează pentru oamenii din acel loc, ar trebui să fie în regulă pentru țara respectivă. Pentru că noi nu facem rău nimănui. Noi am făcut această alegere. Nimeni nu are dreptul să ne spună ce trebuie sau nu trebuie să facem”, a afirmat Excelența Sa. 

Diplomatul consideră că situația actuală a țării sale nu poate fi înțeleasă doar prin imaginile cu pene de curent, prin lipsurile despre care se vorbește sau prin dificultățile economice din analize. În opinia sa, realitatea cubaneză este rezultatul unei combinații între probleme interne, provocări structurale și peste șase decenii de tensiuni cu Statele Unite. Iar românilor care urmăresc de la distanță ceea ce se întâmplă, ambasadorul le transmite că, înainte de a judeca efectele vizibile ale crizei, trebuie înțelese cauzele care au contribuit la apariția ei. „Încercați să fiți cât mai imparțial posibil”, este mesajul Excelenței Sale. 

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!