Un studiu cu jumătate de milion de oameni a găsit intervalul de somn asociat cu o îmbătrânire mai lentă

O analiză amplă a duratei unei treimi din cele 24 d eoare, somnul, și a semnelor de îmbătrânire la jumătate de milion de adulți a identificat un interval optim, Aproximativ șase până la opt ore de somn pe zi sunt asociate cu un risc mai scăzut de deces prematur și de boală. Dormitul mai mult sau mai puțin decât această fereastră a fost asociat cu o îmbătrânire accelerată, măsurată prin aproape două zeci de „ceasuri biologice” diferite care evaluează impactul îmbătrânirii asupra organismului. Aceasta reiese din studiul publicat de Nature.

Rezultatele nu înseamnă că șase până la opt ore reprezintă obligatoriu cantitatea optimă de somn pentru fiecare persoană în parte și nici nu dovedesc că atingerea acestui interval îmbunătățește direct sănătatea sau încetinește îmbătrânirea. Studiul oferă însă una dintre cele mai cuprinzătoare radiografii de până acum ale interacțiunii dintre somn și îmbătrânire în întreg corpul.

Un neurocercetător care se trezește noaptea, și o bază de date cu 500.000 de oameni

Junhao Wen, neurocercetător computațional (specialist care utilizează matematica, informatica și fizica pentru a modela creierul) la Universitatea Columbia din New York este el însuși un om cu somnul ușor, care se trezește frecvent în timpul nopții. El a dorit să afle mai multe despre efectul duratei somnului asupra unor organe și sisteme specifice ale corpului. Împreună cu colegii săi, Wen s-a îndreptat spre UK Biobank, pentru un studiu pe termen lung a peste 500.000 de persoane. Studiul include date de sănătate precum chestionare despre stil de viață, imagistică cerebrală și probe de sânge.

Echipa a căutat legături genetice cu tiparele anormale de somn și a descoperit surprinzător de puține. „Somnul poate fi mai degrabă un factor de mediu”, spune Wen. „Este un mesaj puternic pentru publicul larg: acesta poate fi modificat”.

17 organe, 23 de ceasuri biologice

Noutatea metodologică a studiului constă în granularitate. Studiile anterioare care foloseau ceasuri biologice au sugerat că diferite organe ale corpului pot îmbătrâni în ritmuri diferite. Wen și colegii săi au căutat legăturile dintre durata somnului și 23 de astfel de ceasuri, reprezentând îmbătrânirea a 17 organe. Ceasurile se bazau pe niveluri de proteine sau metaboliți, ori pe caracteristici extrase din imagini medicale.

Rezultatele sprijină o ipoteză promițătoare. Îmbunătățirea duratei somnului ar putea oferi o modalitate abordabilă de reducere a riscului de boli asociate cu vârsta, afirmă Abigail Dove, neuroepidemioloagă la Institutul Karolinska din Stockholm, neimplicată în studiu. „Somnul afectează fiecare organ al corpului. Și somnul poate fi modificat. Acesta este un instrument care ar putea ajuta”.

Concluzia practică nu este o rețetă universală, biologia individuală variază. Este, mai degrabă, o confirmare riguroasă, la scara cea mai largă testată vreodată, a unui principiu pe care medicina populară îl enunță de secole. Somnul nu este o pierdere de timp, ci probabil cel mai accesibil mecanism de protecție pe care corpul îl are la dispoziție împotriva uzurii proprii.