De la o infecție frecventă la cancer de col uterin. Dr. Turiță: „HPV pozitiv nu înseamnă cancer și nu trebuie să provoace panică”

În spatele majorității cazurilor se află infecția cu HPV, un virus extrem de răspândit, despre care multe femei află abia în momentul în care primesc rezultatul unor investigații medicale.

Pentru multe paciente, diagnosticul de infecție cu HPV este însoțit de teamă, anxietate și numeroase întrebări. Ce înseamnă, de fapt, un rezultat pozitiv? Cât de mare este riscul de cancer? Și, mai ales, ce poate fi făcut pentru prevenție?

Într-un interviu acordat News Edge, Dr. Andreea Turiță, medic specialist obstetrică-ginecologie la clinica Medikali, explică de ce HPV este considerat un virus „tăcut”, care sunt riscurile reale ale infecției și de ce vaccinarea și controalele regulate pot salva vieți.

HPV, cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală din lume

Puține persoane știu că HPV, prescurtarea de la Virusul Papiloma Uman, reprezintă una dintre cele mai răspândite infecții virale la nivel mondial.

„HPV, sau Virusul Papiloma Uman, reprezintă un grup de peste 200 de tipuri virale, dintre care aproximativ 40 pot infecta zona genitală. Este cea mai frecventă infecție cu transmitere sexuală. De fapt, majoritatea femeilor și bărbaților activi sexual vor intra în contact cu virusul cel puțin o dată pe parcursul vieții”, explică Dr. Andreea Turiță.

Specialistul subliniază că simpla infectare cu HPV nu trebuie asociată automat cu o boală gravă. „Acest lucru nu înseamnă că vor dezvolta o afecțiune severă. În cele mai multe cazuri, organismul reușește să elimine infecția în mod natural, fără tratament și fără consecințe pe termen lung. Sistemul imunitar este capabil să controleze și să elimine virusul în decurs de unul sau doi ani”, spune medicul.

Totuși, tocmai caracterul extrem de răspândit al infecției face ca prevenția și monitorizarea să fie esențiale. Potrivit medicului ginecolog, una dintre cele mai mari provocări este faptul că HPV circulă frecvent fără să producă semnale de alarmă.

„Unul dintre motivele pentru care HPV este considerat un virus tăcut este faptul că, de cele mai multe ori, nu provoacă simptome evidente. Pacienta nu simte durere, nu observă modificări și poate avea o stare de sănătate aparent perfectă. Din acest motiv, infecția este descoperită frecvent întâmplător, în cadrul testelor de screening efectuate de rutină”, afirmă Dr. Andreea Turiță.

Această lipsă a simptomelor determină numeroase femei să amâne controalele ginecologice. „Absența simptomelor este și motivul pentru care controalele ginecologice regulate sunt atât de importante. Faptul că nu există disconfort sau manifestări vizibile nu înseamnă că nu există o infecție care necesită monitorizare”, avertizează specialistul.

Diferența dintre tulpinile HPV cu risc scăzut și cele care pot provoca cancer

Nu toate tipurile de HPV au același comportament biologic și nu toate prezintă același risc pentru sănătate.

„Nu toate tipurile de HPV au același comportament. Tulpinile cu risc scăzut, precum HPV 6 și HPV 11, sunt asociate în principal cu apariția verucilor genitale și foarte rar produc leziuni severe”, explică medicul.

Situația este diferită în cazul tulpinilor cu risc oncogen crescut. „Tulpinile cu risc oncogen înalt, în special HPV 16 și HPV 18, sunt responsabile pentru majoritatea cazurilor de cancer de col uterin. Acestea pot determina modificări progresive ale celulelor colului uterin, care, în lipsa monitorizării și tratamentului, pot evolua în timp către cancer”, spune Dr. Andreea Turiță.

Evoluția către cancer este un proces lent, care poate dura ani de zile. „Este important de înțeles că evoluția către cancer nu se produce peste noapte. În majoritatea situațiilor, sistemul imunitar elimină virusul în decurs de unul sau doi ani. Însă atunci când infecția persistă, mai ales dacă este vorba despre o tulpină cu risc oncogen înalt, pot apărea modificări la nivelul celulelor colului uterin”, explică aceasta.

Potrivit medicului, aceste transformări pot fi depistate cu mult înainte de apariția unui cancer invaziv. „Modificările trec prin mai multe etape și pot fi identificate cu mult înainte de apariția cancerului. Tocmai aici intervine rolul screeningului: depistarea și tratarea leziunilor precanceroase înainte ca acestea să devină periculoase”, subliniază Dr. Turiță.

Cine are risc mai mare de a dezvolta complicații și cât de eficient este vaccinul anti-HPV

Deși multe infecții HPV dispar spontan, există situații în care organismul nu reușește să elimine virusul.

„Există mai mulți factori care influențează capacitatea organismului de a elimina virusul. Fumatul, imunosupresia, infecția cu HIV, anumite tratamente care afectează sistemul imunitar și persistența unor tulpini cu risc înalt pot favoriza menținerea infecției pe termen lung”, afirmă medicul. În astfel de cazuri, monitorizarea medicală devine cu atât mai importantă. „Fiecare pacientă trebuie evaluată individual și urmărită conform recomandărilor medicului ginecolog. Nu există o abordare identică pentru toate cazurile”, explică specialistul.

În ceea ce privește prevenția, vaccinarea anti-HPV este considerată una dintre cele mai importante realizări medicale din ultimele decenii. „Vaccinarea anti-HPV reprezintă una dintre cele mai importante realizări în prevenția cancerului de col uterin. Beneficiul maxim este obținut atunci când vaccinarea este efectuată înainte de debutul vieții sexuale”, spune Dr. Andreea Turiță.

Totuși, beneficiile nu se limitează doar la adolescenți. „Recomandările actuale permit vaccinarea și la vârste mai mari, după evaluarea individuală a fiecărui caz. Vaccinul anti-HPV nu tratează o infecție deja existentă și nu înlocuiește monitorizarea sau tratamentul recomandat de medic. Cu toate acestea, vaccinarea poate oferi protecție împotriva altor tulpini HPV și există date care sugerează beneficii suplimentare în reducerea riscului de persistență virală și de reapariție a unor leziuni cervicale după tratament”, explică medicul.

Specialistul precizează că studiile în domeniu continuă și oferă constant noi informații privind beneficiile vaccinării.

Testul HPV, testul Babeș-Papanicolau și miturile care țin femeile departe de prevenție

Un alt aspect important este diferența dintre testul HPV și testul Babeș-Papanicolau, două investigații care sunt adesea confundate.

„Cele două teste nu sunt concurente, ci complementare. Testul Babeș-Papanicolau identifică modificările celulare care au apărut deja la nivelul colului uterin, în timp ce testul HPV detectează prezența virusului și identifică femeile care prezintă un risc crescut de a dezvolta astfel de modificări”, explică Dr. Turiță.

Împreună, cele două metode oferă cea mai eficientă strategie de depistare precoce. „Împreună, ele reprezintă cea mai eficientă metodă de screening disponibilă în prezent”, spune medicul.

Cu toate acestea, multe femei continuă să evite controalele ginecologice regulate. „Teama este unul dintre principalele motive. Unele femei evită testarea de teamă să nu primească un rezultat pozitiv, în timp ce altele consideră că, în lipsa simptomelor, nu este nevoie de control”, afirmă specialistul.

La acestea se adaugă și numeroase prejudecăți. „Există și multe mituri legate de HPV, inclusiv ideea greșită că un rezultat pozitiv ar trebui să provoace rușine sau vinovăție. În realitate, HPV este atât de răspândit încât contactul cu virusul este o situație extrem de frecventă”, explică medicul.

Cancerul de col uterin poate fi prevenit

„Vaccinarea anti-HPV, participarea regulată la programele de screening și controalele ginecologice periodice permit identificarea și tratarea leziunilor înainte de apariția cancerului. Cu alte cuvinte, nu trebuie să așteptăm apariția simptomelor pentru a ne proteja sănătatea”, mai spune Dr. Andreea Turiță.

Medicul atrage atenția că un rezultat HPV pozitiv nu trebuie interpretat ca un diagnostic de cancer. „Un rezultat HPV pozitiv nu înseamnă cancer și nici nu reprezintă un motiv de panică. Înseamnă, în primul rând, că este nevoie de monitorizare și de respectarea recomandărilor medicale”, subliniază aceasta.

Într-o perioadă în care medicina dispune de instrumente moderne de prevenție, specialiștii insistă că informarea corectă poate face diferența dintre o afecțiune depistată la timp și un diagnostic pus prea târziu.

„Astăzi avem la dispoziție instrumente extrem de eficiente pentru prevenirea cancerului de col uterin. Vaccinarea, screeningul regulat și prezentarea la controalele ginecologice periodice pot face diferența dintre o problemă depistată la timp și una descoperită prea târziu”, punctează dr. Andreea Turiță.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!