Grecia vrea să interzică rețelele sociale copiilor sub 15 ani. Decizia care stârnește dezbateri aprinse

Grecia face un pas radical în lupta cu dependența digitală

Guvernul din Grecia se pregătește să adopte una dintre cele mai stricte măsuri din Europa privind utilizarea rețelelor de socializare de către minori. În următoarele zile, autoritățile ar urma să anunțe oficial interzicerea accesului la platformele sociale pentru copiii sub 15 ani.

Decizia vine într-un context global în care tot mai multe state încearcă să limiteze impactul negativ al mediului online asupra celor mici. De la dependență până la abuzuri și expunere la conținut periculos.

Sprijin public puternic, dar și îngrijorări

Potrivit sondajelor recente, majoritatea populației susține măsura. Aproximativ două treimi dintre greci, iar în unele studii chiar până la 80%, consideră că o astfel de interdicție este necesară, informează G4media.

Guvernul condus de Kyriakos Mitsotakis a făcut deja pași în această direcție, interzicând utilizarea telefoanelor mobile în școli. Și introducând platforme de control parental pentru limitarea timpului petrecut online.

Cu toate acestea, nu toată lumea este convinsă. Unii părinți și adolescenți se întreabă cât de realistă este aplicarea unei astfel de interdicții. Și dacă nu cumva responsabilitatea ar trebui să rămână în primul rând la nivelul familiei.

Problemele din spatele deciziei: cyberbullying și dependență

Autoritățile și experții invocă o creștere alarmantă a problemelor asociate utilizării rețelelor sociale. Platforme precum Instagram sau TikTok sunt tot mai des menționate în cazuri de dependență digitală. Dar și de hărțuire online și expunere la conținut nociv.

La Centrul grec pentru un internet mai sigur, apelurile la linia de asistență pentru victime ale cyberbullying-ului s-au dublat între 2024 și 2025. Printre problemele raportate se numără șantajul online, dezinformarea și discursul instigator la ură.

Datele arată și o realitate îngrijorătoare: aproximativ 75% dintre copiii care folosesc rețelele sociale în Grecia sunt încă la vârsta școlii primare.

Impactul asupra adolescenților

Specialiștii avertizează că efectele nu sunt doar sociale, ci și psihologice. Aproximativ 48% dintre adolescenți spun că au resimțit consecințe negative ale utilizării rețelelor sociale.

Acestea includ anxietate, scăderea capacității de concentrare și dificultăți în relațiile sociale din viața reală.

În acest context, autoritățile consideră că intervenția statului devine necesară.

Un model inspirat din alte țări

Grecia nu este singura țară care merge în această direcție. Premierul Mitsotakis a sugerat că măsura va urma modelul din Australia. Acolo companiile de social media au fost obligate să limiteze accesul utilizatorilor sub 16 ani, sub amenințarea unor sancțiuni financiare.

Această tendință reflectă o schimbare globală în modul în care guvernele abordează relația dintre copii și tehnologie.

O luptă dificilă: reguli vs. realitate

În ciuda intențiilor, aplicarea unei astfel de interdicții ridică numeroase semne de întrebare. Controlul accesului online, verificarea vârstei și evitarea soluțiilor de ocolire sunt provocări majore chiar și pentru statele cu infrastructură digitală avansată.

În paralel, mulți părinți, precum Georgia Efstathiou, încearcă deja să gestioneze situația în familie. Prin limitarea timpului online, discuții sau chiar confiscarea telefoanelor. Însă conflictul dintre reguli și realitate rămâne evident, notează Reuters.

Între protecție și libertate

Decizia Greciei deschide o dezbatere mai amplă. Cât de departe ar trebui să meargă statul în protejarea copiilor în mediul digital?

În timp ce unii văd în această măsură o protecție necesară, alții se tem de limitarea libertăților și de dificultatea aplicării în practică.

Cert este că problema dependenței de social media în rândul tinerilor devine tot mai presantă, iar soluțiile – fie ele legislative sau educaționale – vor continua să fie intens dezbătute în întreaga lume.