Franța pregătește restricții după protestele violente din weekend

Violențele izbucnite în timpul manifestațiilor de sâmbătă au pus autoritățile franceze în alertă. Mai multe orașe s-au confruntat cu jafuri și distrugeri. În acest context, premierul Sébastien Lecornu le-a cerut prefecților să introducă restricții locale de circulație. Solicitarea a fost transmisă luni seară. Măsurile urmăresc să protejeze oamenii, proprietățile și afacerile amenințate de noi incidente.

Restricțiile ar putea viza deplasările pe timpul nopții. Ministrul delegat Jean-Didier Berger a explicat că accesul ar putea fi limitat pe anumite străzi sau în zone comerciale. Măsurile ar urma să fie aplicate local, în funcție de riscuri. Guvernul nu a anunțat o interdicție generală la nivelul întregii țări.

Mii de afaceri, afectate de violențe

Aproximativ 3.000 de afaceri ar putea beneficia de un fond special de sprijin. Anunțul a fost făcut de ministrul pentru întreprinderi, Serge Papin. Numeroase magazine și alte unități comerciale au suferit pagube în timpul protestelor.

Potrivit Politico, autoritățile au analizat situația într-o reuniune de urgență la Ministerul de Interne. Întâlnirea a avut loc după incidentele grave de sâmbătă. Duminică seară, președintele Emmanuel Macron a susținut un discurs despre criză. Intervenția sa a fost criticată pentru lipsa unor măsuri considerate suficiente.

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, și-a prezentat demisia. Macron a refuzat însă să o accepte. Între timp, executivul încearcă să împiedice extinderea protestelor. Autoritățile se tem de o mișcare de durată, asemănătoare Vestelor Galbene. Criza apare înaintea alegerilor prezidențiale din primăvară.

Proteste cu revendicări diferite

Sâmbătă au ieșit în stradă profesori, studenți și oameni nemulțumiți de costul vieții. Printre revendicări s-au numărat finanțarea educației și dificultățile economice. Sute de mii de persoane au participat la marșuri pașnice. Totuși, în orașe mari, inclusiv la Paris, au avut loc și acte de violență.

Tensiunile ar putea continua în zilele următoare. Un site asociat Vestelor Galbene a lansat un apel pentru o nouă manifestație, programată sâmbăta viitoare. Sindicatele pregătesc, la rândul lor, greve și proteste pentru 5 noiembrie. Acestea contestă bugetul și economiile de aproximativ 43 de miliarde de euro prevăzute de guvern.

Liceele sunt în vacanță, dar unii elevi au continuat să protesteze. Muzeul Luvru a fost, de asemenea, închis. Decizia a venit în urma unei greve studențești. Protestul a fost organizat de tineri de la o universitate de istoria artei care funcționează în interiorul complexului.

Cine răspunde pentru distrugeri

Responsabilitatea pentru violențe a devenit subiect de dispută politică. Donald Trump și Péter Magyar, din Ungaria, au acuzat imigranții. Nu au prezentat însă dovezi care să susțină aceste afirmații. Sébastien Lecornu și alți reprezentanți ai guvernului au indicat grupările de extremă stângă. Ei au invocat analize ale serviciilor de informații.

Procurorul Parisului, Laure Beccuau, a făcut o precizare pentru postul TF1. Profilurile persoanelor arestate sau anchetate nu îi permit să confirme analiza guvernului. Declarația sa arată că responsabilitatea pentru toate incidentele nu a fost stabilită definitiv.

Premierul și politicieni de dreapta l-au acuzat pe Jean-Luc Mélenchon de implicare în mobilizarea protestatarilor. Ei susțin că liderul stângii are un rol important într-o rețea de extremă stângă. Mélenchon sprijină manifestațiile studențești, dar respinge acuzațiile privind violențele. El consideră că guvernul și poliția au contribuit la escaladarea tensiunilor. În opinia sa, forțele de ordine au folosit o forță disproporționată împotriva minorilor.

Partidul lui Mélenchon și alte formațiuni de stânga au participat la proteste pașnice. Acestea au condamnat jafurile. În paralel, Lecornu intenționează să convoace liderii partidelor și candidații la președinție. Discuțiile vor viza siguranța campaniei electorale și reformarea activității poliției.