Eugen Tomac și mesajul pentru românii de dincolo de Prut: frontierele despart state, nu națiuni

Există momente în care o decizie politică, indiferent de soarta sa parlamentară, intră deja în registrul simbolurilor înainte ca votul să fi avut loc. Desemnarea lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru al României se vrea unul dintre acele momente. Dar poate fi, la fel de bine, doar rezultatul unor calcule și al influenței unor personaje din politica prezentă ori trecută.

Dezbaterile despre apropierea sa față de Traian Băsescu, despre rezultatele PMP sau despre oportunitatea nominalizării sunt firești și legitime. Dar ele riscă să acopere o semnificație mai adâncă, pe care istoria o va reține probabil mai mult decât votul de învestire. Pentru prima dată, un fiu al Moldovei de peste Prut bate la ușa Palatului Victoria nu ca refugiat al destinului, ci ca premier desemnat al României. Cât bine ar face acest lucru, putem bănui doar. A fost vizibilă implicarea președintelu Moldovei în alegerile noastre și cum le-a influențat.

O biografie ca mesaj politic

Eugen Tomac s-a născut în satul Babele din sudul Basarabiei, teritoriu aflat astăzi în componența Ucrainei. Parcursul său, de la o comunitate românească istorică rămasă în afara frontierelor la funcția de consilier onorific al președintelui și, acum, la candidatura pentru funcția de prim-ministru, nu este doar o poveste personală de ascensiune. Este povestea unei întregi generații de români care, deși s-au format în afara granițelor statului român, nu au încetat să se considere parte a națiunii române. Sau povestea construirii cu atenție a unui plan poltic în cele mai mici amănunte.

Timp de decenii, românilor din Basarabia, nordul Bucovinei sau sudul Basarabiei li s-a repetat că aparțin unui alt spațiu politic și identitar. Frontierele impuse prin forță au încercat să transforme o ruptură administrativă într-una națională. Această nominalizare transmite contrariul. Apartenența la națiunea română nu este determinată de locul nașterii, ci de identitatea și destinul comun.

Este interesantă redeschiderea discursului despre națiune într-un moment când Europa, prin politiccile sale, influențează tocmai diluarea ideii de națiune și conținutul ei concret.

Babele, satul care a dat două personalități României

Coincidența biografică la care trimite titlul acestui material nu este un detaliu anecdotic. Eugen Tomac s-a născut în același sat, Babele, în care se născuse în 1859 Alexandru Averescu, viitorul mareșal, erou al Primului Război Mondial și prim-ministru al României în două rânduri. Averescu s-a născut într-o epocă în care frontierele politice nu constituiau criteriul principal al apartenenței naționale. La aproape un secol și jumătate distanță, un alt fiu al aceluiași sat este desemnat pentru cea mai înaltă funcție executivă a statului român. Contextul este diferit, dar simbolismul este izbitoare de puternic.

Spațiul românesc aflat astăzi în afara frontierelor României a dat, de-a lungul timpului, personalități care au contribuit decisiv la construirea statului român modern. Această desemnare reamintește că acel spațiu nu a încetat să fie generator de identitate și de destin național. E tocmai ceea ce nu am vrea să uite exact locuitorii acelor plaiuri.

Comparații care clarifică momentul

Au mai existat în istoria României personalități născute în Basarabia care au ocupat funcții înalte. Alexandru Bârlădeanu, găgăuz din Comrat, a ajuns Președinte al Senatului după 1989. Dar el era un om al regimului comunist, readus în prim-plan de Ion Iliescu. Fostul președinte Emil Constantinescu s-a născut la Tighina, însă provenea dintr-o familie din Vechiul Regat, aflată temporar în Basarabia.

Cazul lui Eugen Tomac este esențialmente diferit. El este reprezentantul unei comunități românești istorice rămase în afara frontierelor după al Doilea Război Mondial, format în cadru democratic și european, fără nicio legătură dovedită cu aparatul comunist.

Dimensiunea geopolitică. Un semnal pentru Moldova și Occident

Desemnarea lui Tomac are și o lectură geopolitică. De-a lungul întregii cariere publice, el s-a identificat cu susținerea parcursului european al Republicii Moldova, cu apărarea drepturilor românilor din afara frontierelor și cu consolidarea orientării euroatlantice a României. Într-un context regional în care Republica Moldova negociază aderarea la UE, iar presiunile asupra identității românești din estul frontierei nu au dispărut, prezența unui astfel de om la conducerea Executivului român ar avea un ecou care depășește politica internă.

Pentru Republica Moldova, mesajul este și mai direct. Drumul către cele mai înalte funcții ale statului român nu le este închis celor născuți la Chișinău, Cernăuți, Ismail sau Babele. Națiunea română nu se reduce la granițele unui stat.

Simbolul care supraviețuiește votului

Indiferent de ce va decide Parlamentul pe 18 iunie sau mai devreme, această nominalizare a produs deja un efect ireversibil în planul simbolurilor. Simplu fapt că un premier desemnat al României se numește Eugen Tomac și s-a născut în Babele, sudul Basarabiei, este un precedent. Nu un precedent juridic sau constituțional. Este unul care aparține memoriei colective, acelui strat mai adânc al istoriei pe care voturile nu îl pot rescrie.

Iar uneori simbolurile au o forță pe care calculele politice de moment nu o pot anticipa.

Sursa: Reunirea

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni.

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!