Blocajul de la ANCPI a transformat o problemă tehnică într-o criză reală pentru întreaga piață imobiliară românească. Atacul cibernetic care a lovit sistemele agenției a oprit obținerea extraselor de carte funciară, înscrierea dreptului de proprietate și notarea ipotecilor. Zeci de mii de oameni, de la cumpărători și vânzători, până la agenți imobiliari, notari și bănci, resimt direct efectele acestei paralizii administrative, fără niciun termen clar de rezolvare din partea autorităților.
Un blocaj care oprește tranzacțiile în plin avânt
Blocajul de la ANCPI vine într-un moment nefericit pentru piața imobiliară. Aceasta începea să-și revină după un început de an dificil. Oamenii cântăriseră mai mult timp deciziile de investiție, pe fondul situației economice incerte. Acum, revenirea riscă să fie compromisă complet.
Alexandru Ispir, consultant în imobiliare, a explicat pentru Ziare.com principalele obstacole generate de acest atac cibernetic. „Impactul este unul semnificativ, deoarece activitatea pieței imobiliare depinde în mare măsură de funcționarea sistemelor ANCPI”, a declarat specialistul.
Procedurile esențiale afectate vizează obținerea extraselor de carte funciară. De asemena, includ verificarea situației juridice a proprietăților, înscrierea dreptului de proprietate și notarea sau radierea ipotecilor. „În practică, acest lucru înseamnă amânarea tranzacțiilor, întârzieri în acordarea creditelor bancare și imposibilitatea finalizării unor vânzări programate de mai multe săptămâni”, a adăugat Ispir. Cei mai afectați rămân cumpărătorii cu termene contractuale ferme, în special cei care achiziționează prin credit ipotecar sau prin programe guvernamentale. Aceștia depind direct de documentele ANCPI pentru finalizarea tranzacției prin bancă și notar.
Efectul de domino care lovește toată piața imobiliară
Blocajul de la ANCPI nu afectează doar cumpărătorii și vânzătorii individuali. Vânzătorii care planificaseră să folosească banii pentru o altă achiziție sau pentru rambursarea unui credit se confruntă, la rândul lor, cu incertitudine totală. „Practic, blocajul creează un efect de domino care se transmite de la un client la altul”, explică Ispir, citat de Ziare.com.
Instituțiile care intermediază tranzacțiile resimt, la rândul lor, presiunea acestui atac cibernetic. Agențiile imobiliare nu încasează din proiectele existente și nu pot estima clienților un termen realist pentru finalizarea tranzacțiilor. Totuși, salariile, chiriile și taxele continuă să curgă, indiferent de blocaj.
„Pentru consultanții imobiliari și agenți, principalul risc este amânarea sau chiar pierderea unor tranzacții”, avertizează specialistul. Clienții devin reticenți, se răzgândesc sau se confruntă cu modificări ale condițiilor de finanțare. Dezvoltatorii imobiliari întâmpină, de asemenea, dificultăți în predarea locuințelor și în încasarea sumelor finale.
„Pe termen scurt, piața nu se oprește complet, însă ritmul tranzacțiilor scade vizibil, iar încrederea participanților poate avea de suferit”, conchide Ispir. Notarii, evaluatorii și băncile resimt același efect, dat fiind că întreaga activitate a sectorului este strâns interconectată.
Comunicarea deficitară amplifică neîncrederea
Un aspect esențial semnalat de Alexandru Ispir vizează modul defectuos în care autoritățile au gestionat comunicarea despre blocajul de la ANCPI. Instituția s-a rezumat la comunicate de presă generale, adresate publicului larg, fără informații tehnice concrete pentru profesioniștii afectați direct.
„Profesioniștii din domeniul imobiliar ar fi avut nevoie de actualizări mai frecvente, mai tehnice și mai predictibile privind etapele remedierii”, susține consultantul. El propune constituirea unei celule de criză, care să reunească reprezentanți ai ANCPI, ai ministerelor, notarilor, băncilor și dezvoltatorilor imobiliari.
„Lipsa informațiilor generează speculații, neîncredere și blocaje suplimentare”, avertizează Ispir. Comunicatul ANCPI, care menționează doar că „Guvernul tratează acest incident cu toată seriozitatea pe care o impune”, nu a oferit, potrivit specialistului, niciun fel de îndrumare concretă pentru piața imobiliară.
Dacă situația se prelungește, consecințele vor deveni tot mai vizibile. Tranzacții amânate, costuri mai mari și un volum redus de vânzări. Ispir avertizează și asupra unui risc de imagine pentru investitorii străini, într-un sector unde predictibilitatea instituțiilor publice este esențială.
De ce durează atât de mult repunerea în funcțiune
Specialistul în securitate cibernetică Alexandru Panait oferă o perspectivă tehnică asupra întârzierii reparării sistemului lovit de acest atac cibernetic. El consideră puțin probabil ca autoritățile să nu dețină backup-uri complete, mai ales că fusese anunțată mutarea sistemului pe arhitectura cloudului guvernamental.
Explicația mai plauzibilă, potrivit lui Panait, ține de complexitatea inutilă a infrastructurii ANCPI. „Companiile care au dezvoltat soluțiile s-au complicat inutil și automat, când îți faci un sistem foarte complex și complicat în mod inutil, când ai o problemă și trebuie să îl repui în funcțiune, întâmpini dificultăți și durează mult”, explică specialistul.
Un alt factor ar putea ține de motivarea insuficientă a specialiștilor interni din instituțiile publice românești. Panait oferă un exemplu contrastant. Facebook, cu o infrastructură mult mai mare decât a ANCPI, a fost repus în funcțiune în doar două-patru ore, după o cădere majoră a sistemului.
