De ce crește euro și cum îi afectează pe români. Povestea din spatele cursului valutar.

Leul face parte din viața românilor de mai bine de un secol și jumătate. A apărut oficial în 1867, într-o perioadă în care România își construia instituțiile moderne și avea nevoie de o monedă națională stabilă. De atunci, leul a trecut prin două războaie mondiale, perioade de inflație și hiperinflație, schimbări de regim politic și chiar o denominare, în 2005, când 10.000 de lei vechi au devenit un leu nou. Cu toate acestea, a rămas moneda în care românii își primesc salariile, își plătesc facturile și își fac cumpărăturile.

În tot acest timp, valoarea leului nu a rămas aceeași. Uneori a fost puternic, alteori s-a depreciat, în funcție de starea economiei și de încrederea investitorilor. Astăzi, cea mai urmărită comparație este cea cu euro. De fiecare dată când moneda europeană atinge un nou maxim, apar întrebări despre credite, prețuri și puterea de cumpărare.

Dar ce înseamnă, de fapt, că euro crește? Este moneda europeană tot mai puternică sau leul valorează mai puțin? Și, mai ales, de ce câțiva bani în plus la cursul de schimb pot avea efecte asupra întregii economii? În rândurile următoare vom explica, pas cu pas, cum se formează cursul valutar, de ce se depreciază leul și cum ajunge această evoluție să influențeze viața de zi cu zi a românilor.

Cum se formează cursul euro

În fiecare zi, mii de firme din România cumpără și vând euro. Unele au nevoie de moneda europeană pentru a plăti marfă adusă din străinătate. Altele încasează euro după ce exportă produse și îi schimbă în lei pentru a plăti salariile, furnizorii sau taxele.

Să luăm un exemplu simplu. Un supermarket comandă paste din Italia. Furnizorul cere plata în euro, așa că supermarketul trebuie să cumpere moneda europeană. În aceeași zi, o fabrică din România vinde mobilier în Franța și încasează euro, pe care îi schimbă în lei pentru a-și acoperi cheltuielile din țară.

Aceste tranzacții au loc în fiecare zi și în număr foarte mare. Dacă sunt mai multe firme care vor să cumpere euro decât firme care îl vând, moneda europeană se apreciază, iar pentru un euro vor fi necesari mai mulți lei. Dacă oferta de euro este mai mare decât cererea, presiunea asupra cursului scade.

Banca Națională urmărește permanent aceste mișcări și publică zilnic cursul oficial. Totuși, valoarea euro nu este stabilită printr-o decizie administrativă. Ea este rezultatul tranzacțiilor dintre participanții la piața valutară.

Concluzie: cursul euro se formează la fel ca prețul oricărui alt bun. Atunci când cererea este mai mare decât oferta, prețul crește. În cazul valutei, asta înseamnă că este nevoie de mai mulți lei pentru a cumpăra un euro.

De ce pierde leul din valoare

Leul nu pierde valoare fără motiv. În spatele fiecărei creșteri a cursului euro se află mai mulți factori care influențează economia și încrederea investitorilor.

Unul dintre ei este deficitul bugetar. Atunci când statul cheltuiește mai mult decât încasează din taxe și impozite, diferența trebuie acoperită prin împrumuturi.

Dar de aici începe partea importantă.

Banii cu care statul se împrumută vin, în mare parte, de la investitori și de pe piețele financiare. Aceștia analizează permanent economia României și decid dacă este sigur să împrumute statul român.

Dacă deficitul continuă să crească, investitorii pot considera că riscul este mai mare. Unii cer dobânzi mai ridicate pentru a continua să împrumute România, iar alții preferă să își mute banii în țări considerate mai stabile.

Când o parte dintre investitori schimbă lei în euro pentru a-și retrage capitalul sau pentru a investi în alte piețe, cererea de euro crește. Iar atunci când cererea este mai mare decât oferta, cursul urcă.

Acesta este motivul pentru care economiștii urmăresc cu atenție deficitul bugetar. El nu influențează direct cursul de schimb, dar poate modifica încrederea investitorilor, iar această încredere se reflectă, în timp, și în valoarea leului.

Deficitul nu este însă singurul factor. România importă mai multe bunuri decât exportă, ceea ce înseamnă că firmele cumpără zilnic cantități importante de euro pentru a plăti furnizorii din străinătate. Atunci când cererea de valută rămâne ridicată, iar încrederea investitorilor scade, presiunea asupra leului devine și mai mare.

Concluzie: euro nu crește doar pentru că statul are un deficit mai mare. Cursul este influențat de reacția investitorilor și de cererea de valută din economie. Cu cât încrederea în economie este mai redusă, cu atât presiunea asupra leului poate fi mai mare.

Un euro mai scump în viața de zi cu zi

Puțini români schimbă euro în fiecare zi, însă aproape toți sunt influențați de evoluția cursului de schimb.

Cei care au un credit în euro sunt printre primii care simt efectele. Dacă moneda europeană se apreciază, rata lunară exprimată în lei crește, chiar dacă valoarea creditului rămâne aceeași.

Un euro mai scump înseamnă și vacanțe mai costisitoare în străinătate. Cazarea, mesele la restaurant sau biletele cumpărate în euro vor costa mai mult atunci când sunt plătite dintr-un salariu în lei.

Efectele ajung și în magazine. Multe produse sunt importate sau conțin materii prime și componente cumpărate din alte țări. Dacă firmele plătesc mai mult pentru acestea, o parte din costuri ajunge, în timp, și în prețul de la raft.

Unele facturi sunt influențate de cursul valutar. Deși sunt plătite în lei, anumite contracte sau servicii folosesc euro ca monedă de referință, iar valoarea lor este actualizată în funcție de cursul de schimb valutar.

Concluzie: un euro mai scump afectează, în timp pe toată lumea. El influențează în timp prețurile din magazine, ratele, vacanțele și unele servicii pe care românii le plătesc în fiecare lună.

BNR și cursul euro

Ne putem întreba de ce Banca Națională nu stabilește pur și simplu un curs mai mic pentru euro. Explicația este simplă: o astfel de soluție ar funcționa doar pentru o perioadă scurtă și ar putea crea probleme mult mai mari.

Imaginează-ți un baraj care oprește apa unui râu. Atât timp cât presiunea este redusă, barajul rezistă fără probleme. Dacă debitul crește foarte mult, nu poți ține apa blocată la nesfârșit fără riscul unor consecințe grave.

La fel se întâmplă și cu piața valutară. BNR poate interveni atunci când apar mișcări bruște ale cursului și dispune de rezerve importante de valută pentru astfel de situații. Totuși, rolul acestor rezerve este să calmeze piața, nu să păstreze euro la un nivel stabilit dinainte.

Experiența ultimelor decenii arată că încercarea de a menține artificial un curs de schimb poate avea costuri ridicate. O monedă trebuie să reflecte, în mare măsură, realitatea economiei. Atunci când apar dezechilibre, cursul se adaptează, chiar dacă acest lucru nu este întotdeauna confortabil.

Concluzie: BNR poate limita fluctuațiile excesive, dar nu poate ignora regulile pieței și nici nu poate menține la nesfârșit un curs care nu mai corespunde realității economice.

Va continua euro să crească

Aceasta este întrebarea la care nimeni nu poate oferi un răspuns sigur. Cursul de schimb reacționează zilnic la evenimente economice și politice, iar uneori chiar și o veste importantă din afara țării poate influența evoluția leului.

În schimb, putem spune ce contribuie la stabilitatea unei monede. O economie care crește sănătos, un deficit bugetar ținut sub control, investiții constante și încrederea investitorilor sunt elemente care reduc presiunea asupra cursului de schimb.

La polul opus, incertitudinea economică, cheltuielile publice excesive sau tensiunile internaționale pot determina investitorii să fie mai prudenți. În astfel de perioade, cererea de valută poate crește, iar leul se poate deprecia.

Este important să privim cursul euro în perspectivă. O variație de câțiva bani într-o zi nu spune foarte multe despre starea economiei. Tendința pe luni sau chiar pe ani este cea care oferă imaginea de ansamblu.

Concluzie: nimeni nu poate prezice cu exactitate cursul euro. Însă o economie echilibrată și predictibilă oferă cele mai bune șanse pentru menținerea unui leu stabil.

O ofertă de nerefuzat

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!