Criza carburanților. Guvernul analizează utilizarea rezervelor strategice în contextul blocajului din Marea Neagră

Piața carburanților din România traversează o perioadă extrem de dificilă, marcată de scumpiri accelerate la pompă. Motorina standard a ajuns deja la o medie națională de aproximativ 9,65 lei pe litru.

Specialiștii de la Asociația Energia Inteligentă estimează că pragul de 10 lei pe litru ar putea fi depășit chiar în prima jumătate a lunii august. Această situaţia ar apărea dacă actualul blocaj din transportul petrolier persistă. Într-un scenariu pesimist de escaladare a conflictului dintre Statele Unite și Iran, tarifele ar putea urca spre 11,50 lei pe litru.

Situația tensionată de pe piața petrolului și creșterea prețurilor

Presiunile externe s-au accentuat după ce livrările de țiței prin terminalul Caspian Pipeline Consortium de la Novorossiisk au fost oprite temporar. Această măsură a survenit în urma unor atacuri cu drone înregistrate în regiune. Cotația petrolului Brent a reacționat imediat. Aceasta a urcat la aproximativ 93,85 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimele șase săptămâni. În paralel, tensiunile din Strâmtoarea Ormuz amplifică temerile privind aprovizionarea globală.

Premierul interimar Ilie Bolojan a convocat o întâlnire de urgență cu principalii operatori din domeniul distribuției de carburanți. Scopul discuțiilor îl reprezintă evaluarea situației și posibilitatea de a apela oficial la rezervele strategice de țiței ale statului. Acestea acoperă o perioadă de 90 de zile.

Poziția Ministerului Energiei și măsurile luate pentru siguranța aprovizionării

Reprezentanții Ministerului Energiei au organizat o nouă rundă de consultări cu companiile petroliere pentru a monitoriza stocurile disponibile. Oficialii au transmis că operatorii din piață garantează acoperirea cererilor pe termen scurt.

„Astăzi a avut loc o nouă întâlnire săptămânală de lucru cu companiile din domeniul petrolier și al distribuției de carburanți, coordonată de Cristian Bușoi, secretar de stat și Sorin Elisei, secretar general din Ministerul Energiei”, au precizat reprezentanții ministerului.

Autoritățile recunosc existența unor blocaje punctuale în logistica internă. Transportul pe calea ferată dinspre terminalul Oil Terminal către vestul țării întâmpină întârzieri. Motivul este vizat de lucrări de infrastructură și a fluxului mare de trenuri de călători din sezonul estival. Pentru a remedia aceste neajunsuri, activitatea de transport a fost mutată parțial pe timp de noapte.

„În ceea ce privește securitatea aprovizionării cu petrol și produse finite, motorina, companiile au dat asigurări ca sunt acoperite cererile pentru perioada următoare și nu întrevăd dificultăți major sau discontinuități în asigurarea cantităților necesare pieței românești. Există anumite întârzieri în transportul pe cale ferată dinspre terminalul Oil Terminal către depozitele din Vestul țării, generate de lucrări de infrastructură și de fluxul crescut de trenuri de persoane în perioada estivală, dar există mobilizare pentru mutarea activității pe timp de noapte și pentru a se găsi soluții de a reduce timpii de așteptare. Ministerul Energiei, în strânsă colaborare cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, monitorizează atent situația și sprijină companiile de profil pentru a asigura un flux cât mai rapid de transport”, au adăugat oficialii.

Perspectivele industriei și variantele de intervenție statală

Surse avizate din cadrul industriei carburanților au explicat că aducerea de țiței în țară întâmpină obstacole majore din cauza lipsei capacităților fizice de stocare suplimentară. În plus, contractele de ticketing funcționează pe baza unor înțelegeri intracomunitare care conțin clauze stricte de forță majoră.

„Aducerea de țiței în țară este, în acest moment, practic imposibilă. Nu există capacități fizice efective de păstrare, iar contractele de ticketing funcționează pe principii de înțelegeri intracomunitare, cu clauze de forță majoră sau de intemperii care se activează exact în astfel de situații. În condiții de deficit regional, nimeni nu va elibera cantități din propria țară la condiții egale”, au declarat sursele avizate din industrie, citate de Mediafax.

Tensiuni diplomatice

Specialiștii din piață confirmă că incidentele din Kazahstan reflectă tensiuni diplomatice profunde. Presiunile exercitate asupra companiilor internaționale precum Chevron și Shell complică și mai mult operațiunile logistice din regiune.

„Contextul din Kazahstan care a generat blocajul este real: livrările de încărcare de la Novorossiisk au fost oprite, iar câteva nave au fost atacate. Dincolo de incidentele în sine, cred că asistăm la o agravare a relației dintre Rusia și Kazahstan. Rușii cer kazahilor să încalce sancțiunile și să îi ajute, însă acolo sunt prezente Chevron și Shell, care nu vor face acest lucru. Circulă, în plus, și o versiune potrivit căreia dronele care au lovit rafinăria Rosneft de la Omsk ar fi venit dinspre Kazahstan”, au explicat aceleași surse.

Ce poate face Guvernul

Pentru gestionarea crizei, reprezentanții industriei au înaintat o serie de propuneri concrete către Guvern. Printre acestea se numără stabilirea unui termen de plată flexibil pentru taxele vamale aferente importurilor. O altă propunere este utilizarea temporară a rezervelor de stat. Ca măsură extremă, este luată în calcul limitarea livrărilor în benzinării pentru protejarea consumului esențial.

În acest context, măsurile care vor fi necesare pentru aplanarea consecințelor sunt următoarele: instituirea unui termen de plată pentru toate taxele vamale aferente importului de motorină și țiței; apelarea calculată, cu titlu temporar, la rezervele de stat de țiței, dar numai dacă se confirmă că nave sunt deja pe drum sau că firmele își asumă efectiv aducerea de țiței; varianta drastică: limitarea de către stat a livrărilor de combustibil în benzinării, dublată de încercarea de a promova transportul în comun, inclusiv prin metode de tipul celor folosite în pandemie.

În paralel, ar trebui garantat pentru toate instituțiile de stat că benzinăriile le vor livra carburant. Este o soluție grea, dar se poate ajunge acolo. Introducerea OUG 19 are și plus, și minus. Plusul este că prețurile pot scădea, minusul este că se poate ajunge la penurie. Prețurile trebuie lăsate la nivelul lor de piață, pentru că astfel consumul va scădea de la sine. Iar cine își permite va plăti. Sprijinul ar trebui acordat punctual, pe categorii unde este imperioasa nevoia.

Situația rezervelor strategice și obligațiile legale ale companiilor

România dispune teoretic de stocuri de urgență care depășesc două milioane de tone echivalent petrol. Nivelul exact a fost stabilit recent printr-un ordin semnat de Ilie Bolojan, ministrul interimar al Energiei. Acesta a majorat ușor obligația totală de constituire și menținere a stocurilor pentru industria petrolieră la 2,064 milioane tone pentru perioada 2026-2027.

Legislația în vigoare impune ca jumătate din aceste rezerve să fie păstrate direct pe teritoriul României. Restul este localizat în alte state membre ale Uniunii Europene. În caz de criză majoră, legea prevede termene clare pentru refacerea stocurilor diminuate, asigurând continuitatea măsurilor de siguranță energetică la nivel național.