Usturoiul, alimentul fără de care românii parcă nu pot trăi. Între tradiție, superstiție, beneficii și dependența de importuri

De ce iubesc românii usturoiul

România se află printre țările europene cu un consum ridicat de usturoi. Potrivit unei analize a Ministerului Agriculturii citate de presa agricolă, consumul mediu anual de usturoi uscat ajunsese la aproximativ 2,5 kilograme pe locuitor în 2023. În creștere față de 2 kilograme în 2022.

Explicația ține atât de tradiția culinară, cât și de credințele populare păstrate de generații. În multe zone din țară, usturoiul este asociat cu protecția și sănătatea. În noaptea de Sfântul Andrei, oamenii încă ung ușile și ferestrele cu usturoi pentru a alunga spiritele rele sau strigoii. Un obicei care a atras inclusiv atenția presei internaționale. BBC remarca într-un material dedicat României că usturoiul are aici o dimensiune aproape mitologică, fiind prezent simultan în bucătărie, medicină populară și ritualuri.

În gastronomie, usturoiul apare în aproape toate regiunile țării. În Moldova este nelipsit din tochituri și pârjoale. În Dobrogea acompaniază preparatele din pește. Iar în Transilvania este folosit frecvent la cârnați și afumături. Mujdeiul rămâne unul dintre cele mai populare sosuri din bucătăria românească. În special în combinație cu peștele prăjit sau cu mămăliga.

Beneficiile care au transformat usturoiul într-un „antibiotic natural”

Dincolo de gust, usturoiul este apreciat și pentru proprietățile sale terapeutice. Numeroase studii și articole medicale îl descriu drept unul dintre cele mai puternice alimente cu efect antioxidant și antibacterian.

Usturoiul conține alicină, substanța responsabilă pentru mirosul specific și pentru mare parte dintre efectele benefice asupra organismului. Consumul regulat poate contribui la susținerea sistemului imunitar, reducerea tensiunii arteriale și menținerea sănătății cardiovasculare.

Specialiștii mai arată că usturoiul are efect antiinflamator și poate ajuta la combaterea anumitor bacterii și fungi. În medicina populară românească, era folosit frecvent pentru răceli, gripă sau infecții respiratorii.

Există însă și contraindicații. Consumat în exces, usturoiul poate provoca arsuri gastrice, reflux, balonare sau iritații digestive. În special persoanelor cu stomac sensibil. De asemenea, medicii recomandă prudență celor care urmează tratamente anticoagulante, deoarece usturoiul poate influența coagularea sângelui.

Cum recunoști usturoiul românesc față de cel de import

În ultimii ani, consumatorii au devenit tot mai atenți la proveniența produselor alimentare, iar usturoiul nu face excepție. Diferențele dintre usturoiul românesc și cel importat sunt vizibile atât ca aspect, cât și ca gust.

Potrivit unei analize publicate de Agro TV, usturoiul românesc are, de regulă, cățeii mai mici, o aromă mai intensă și o coajă mai puțin uniformă. În schimb, usturoiul de import, mai ales cel provenit din China, are căpățâni mari, aspect perfect și rezistă mai mult timp pe rafturi.

Mulți bucătari spun că diferența principală este însă gustul. „Ceea ce lipsește din usturoiul chinezesc este partea verde. În usturoiul românesc există partea verde”, explica maestrul bucătar Mihai Dragomir într-un material realizat de Știrile Pro TV.

În piețe, consumatorii aleg adesea usturoiul românesc pentru aroma mai puternică, chiar dacă prețul este mai mare și aspectul mai puțin „comercial”.

De ce România importă atât de mult usturoi

Paradoxal, deși usturoiul este extrem de popular în bucătăria locală, România nu produce suficient pentru consumul intern. Ministerul Agriculturii recunoaște că usturoiul a devenit un „produs deficitar”.

Importurile provin în principal din China, Egipt, Olanda, Germania și Spania. Potrivit unei analize Economica.net, românii au cheltuit peste 20 de milioane de euro pe usturoi de import într-un singur an.

Motivele sunt multiple. Cultura usturoiului presupune costuri mari, multă muncă manuală și dificultăți de depozitare. Majoritatea fermelor sunt mici exploatații familiale care nu au acces la tehnologie modernă sau spații eficiente de păstrare.

În plus, producătorii români spun că supermarketurile cer cantități constante și standarde estetice greu de respectat pentru fermele mici. Usturoiul de import vine deja calibrat, ambalat și disponibil tot anul.

Datele Comisiei Europene arată că România se numără printre producătorii importanți de usturoi din Uniunea Europeană. Dar producția locală rămâne insuficientă raportat la consum

Zonele din România unde usturoiul încă rezistă

Chiar dacă suprafețele cultivate au scăzut, există încă regiuni unde cultura usturoiului are tradiție. Printre județele cu cele mai mari suprafețe cultivate se află Botoșani, Suceava, Dolj, Arad, Teleorman, Olt, Iași, Dâmbovița, Buzău și Alba.

În multe dintre aceste zone, usturoiul este cultivat de generații. Și reprezintă o sursă importantă de venit pentru fermele familiale. Tocmai din acest motiv, statul încearcă să susțină cultura prin programe de ajutor financiar, precum schema de minimis de 3.000 de euro pe hectar aprobată pentru 2026.

Usturoiul, între identitate culturală și problemă economică

Povestea usturoiului în România spune multe despre relația românilor cu hrana. Este un ingredient banal doar la prima vedere. În realitate, usturoiul concentrează tradiție, identitate locală, obiceiuri populare și problemele agriculturii românești.

Românii continuă să consume mult usturoi și să prefere gustul soiurilor autohtone. Însă piața este dominată tot mai mult de importuri. Fără investiții în ferme, depozitare și asocierea producătorilor, usturoiul românesc riscă să devină tot mai rar exact în țara care l-a transformat într-un simbol cultural.