Puiul românesc cucerește Europa în timp ce porcul dispare din fermele autohtone. Tabloul unui sector care merge contra curentului agro-alimentar național

Puiul românesc înseamnă, pe scurt, 160% autosuficiență, 421 milioane euro la export și profit aproape triplat în doi ani, spune Business Edge.

Într-o economie agro-alimentară în care România importă 85% din carnea de porc consumată și înregistrează deficite comerciale masive pe aproape toate categoriile alimentare, sectorul producției de carne de pasăre funcționează ca o insulă de performanță. Autosuficiența depășește 160%, exporturile de carne de pui au crescut cu 57% ca valoare în ultimii ani, iar cifra de afaceri totală a sectorului a atins 6,82 miliarde de lei. Asta înseamnă aproximativ 1,37 miliarde de euro. Profitul net a crescut cu aproape 100% față de 2022. Tabloul este dominat de un număr restrâns de mari producători, în timp ce peste jumătate dintre companii supraviețuiesc cu venituri sub un milion de lei anual.

Puiul contra valului

România continuă să înregistreze deficite comerciale masive pe segmentul alimentar. Nu însă și în ceea ce privește carnea de pasăre. Sectorul avicol local nu doar că asigură autosuficiența, ci a devenit un contributor important la exporturile agroalimentare.

Contextul în care această performanță trebuie citită este revelator. Importurile de alimente și animale vii au înregistrat în 2025 o valoare de 11,34 miliarde de euro, reprezentând 65% față de exporturi. Iar la carnea de porc, aproape 85% din marfa comercializată pe piața românească provine din importuri.

Pe acest fond, autosuficiența de 160% la carnea de pui, cifră confirmată de fostul ministru al Agriculturii Florin Barbu pentru 2024, nu este doar o statistică. Este dovada că un sector poate funcționa competitiv și la export atunci când are masă critică, integrare verticală și o piață externă receptivă.

Exporturi în creștere explozivă, profitul aproape dublat, datoriile în creștere

Exporturile de carne de pui au înregistrat o creștere de 45% ca volum. Acestea au ajuns la aproximativ 156 milioane kg pe an. Creșterea valorică a fost de 57%, ajungând la 421 milioane de euro. Cu astfel de rezultate, sectorul avicol asigură aproape trei sferturi din totalul exporturilor de carne ale României.

Cifra totală de afaceri a sectorului a fost de 6,82 miliarde de lei în urmă cu doi ani. Valoare e în creștere cu aproape 7% față de 2023 și cu 13,2% față de 2022. Profitul net cumulat s-a ridicat la 693 milioane de lei, cu un avans de 98,5% față de 2022. Pierderile nete cumulate scăzuseră cu 56,7%, ajungând la 23,3 milioane de lei.

Imaginea nu este lipsită de umbre. Datoriile ajunseseră la 3,78 miliarde de lei. Era mai mult de jumătate din cifra de afaceri totală. Acestea au fost generate atât de investițiile în extindere și modernizare, cât și de creanțele crescute cu 14,2%, care indică dificultăți de încasare de la marile lanțuri de retail.

Top 10, concentrare maximă, profituri fără pierderi

Primele 10 companii după cifra de afaceri au generat 2,58 miliarde de lei, reprezentând 37,8% din rezultatul întregului sector.

Liderul detașat a fost Vitall cu 648,4 milioane de lei, urmat de Toneli Golding (291,7 milioane), Bravcod (251,1 milioane), Oul de Tinca (244,7 milioane) și Oncos Transilvania (235,8 milioane). Primele zece companii nu au înregistrat nicio pierdere nici în 2023, nici în 2024.

Peste 84% din companiile din sector aveau cifre de afaceri sub 10 milioane de lei, iar mai mult de jumătate se aflau sub pragul unui milion de lei anual. Nucleul de creștere este alcătuit din companii cu modele integrate. Le vedem la Carmistin, Transavia, AAylex One, Agricola. Acestea acoperă consumul intern și susțin exporturile. Micii producători rămân mult mai expuși presiunilor legate de costurile de producție și de scăderea puterii de cumpărare.

Sectorul avicol românesc demonstrează că performanța la export nu este imposibilă în agricultura națională, e doar mai rară decât ar trebui.