Populația României a consumat cu 11,8% mai puțină energie electrică în prima jumătate a anului 2026. Cum arată ultimele date din partea INS

Producția de energie internă a României traversează, în primul semestru din 2026, o perioadă de transformare vizibilă, cu scăderi semnificative la sursele clasice și creșteri spectaculoase la cele regenerabile. Datele oficiale ale INS arată o energie nucleară în declin accentuat.

Ce arată bilanțul energetic al INS

Producția de energie a României a scăzut cu 2,6% în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, față de intervalul similar din 2025. Acestea sunt datele provizorii publicate de Institutul Național de Statistică. În același timp, consumul final de energie electrică s-a diminuat cu 3,3%. Consumul vine pe fondul unei cereri interne mai reduse decât în anul precedent.

Resursele de energie primară au scăzut cu 4,1% în această perioadă, totalizând 15,502 milioane tone echivalent petrol. Este cu 656.400 tep mai puțin decât în primul semestru din 2025. Producția internă a însumat 7,929 milioane tep, în scădere cu 2,6%. Importul a fost de 7,572 milioane tep, în scădere cu 5,5%. Aceaste este o dublă contracție, atât pe partea de producție proprie, cât și pe cea de aprovizionare externă.

Resursele de energie electrică au urmat, însă, o traiectorie ușor diferită, crescând cu 1,1%, până la 34,691 miliarde kWh. Creșterea este de 369 milioane kWh față de aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea arată o piață energetică mai complexă decât simpla contracție sugerată de cifrele agregate.

Energia nucleară, în cădere liberă în primul semestru

Energia nucleară a înregistrat cea mai severă scădere procentuală dintre toate sursele de producție analizate de INS. Producția din centralele nuclearo-electrice a fost de 4,530 miliarde kWh. Volumul a fost în scădere cu 598,6 milioane kWh. Este echivalentul a 11,7% mai puțin decât în primele șase luni din 2025.

Producția din termocentrale a urmat un tipar similar de declin, scăzând cu 5,9%, până la 7,680 miliarde kWh. Reducerea este de 485,2 milioane kWh, care arată o presiune generalizată asupra surselor tradiționale de producție a energiei în România.

Energia solară, motorul de creștere al primului semestru

Spre deosebire de sursele tradiționale aflate în declin, energia solară a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere din întregul bilanț energetic al primului semestru. Energia produsă în instalațiile fotovoltaice a atins 3,259 miliarde kWh, în creștere cu 965,3 milioane kWh. Este echivalentul unui avans de 42,1% față de aceeași perioadă din 2025.

Energia eoliană a înregistrat, la rândul ei, o creștere solidă, deși mult mai modestă comparativ cu explozia solarului: producția din centralele electrice eoliene a fost de 3,273 miliarde kWh, în creștere cu 9%, echivalentul a 268,9 milioane kWh suplimentari față de primul semestru din 2025.

Hidrocentralele, singura sursă clasică în creștere

Într-un contrast interesant față de scăderile înregistrate la energia nucleară și la termocentrale, producția hidroenergetică a avut un parcurs pozitiv remarcabil în primul semestru din 2026. Producția din hidrocentrale a fost de 7,489 miliarde kWh, în creștere cu 1,136 miliarde kWh, echivalentul a 17,9% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent.

Această creștere semnificativă a producției hidroenergetice, înregistrată chiar înainte de instalarea secetei severe din vara acestui an, arată cât de rapid s-a schimbat situația hidrologică a țării: de la un semestru favorabil producției pe bază de apă, la o vară marcată de niveluri istorice de scăzute ale Dunării, care au pus presiune directă pe funcționarea Centralei de la Cernavodă.

Consumul populației, în scădere accentuată

Consumul final de energie electrică a fost de 24,113 miliarde kWh în primul semestru, cu 3,3% mai puțin decât în perioada similară din 2025. Defalcat pe categorii, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu doar 0,6%, iar iluminatul public s-a redus cu 4,6%.

Cea mai dramatică scădere s-a înregistrat, însă, la consumul populației, care s-a diminuat cu 11,8%.

Exportul de energie electrică a crescut cu 11,4%, ajungând la 7,691 miliarde kWh, iar consumul propriu tehnologic în rețele și stații a urcat cu 16,4%, la 2,887 miliarde kWh.