Ce companii fug din Cuba după sancțiunile SUA și cum afectează asta interesele europene. 4 grupuri importante pleacă 

Cuba pierde rapid teren în fața investitorilor străini, după noua ofensivă de sancțiuni lansată de administrația Donald Trump. Ținta principală este GAESA, grupul controlat de armata cubaneză, considerat de Washington una dintre principalele surse de finanțare ale regimului de la Havana.

Politico spune că efectul se vede cel mai clar în turism. Lanțuri hoteliere importante, multe cu prezență veche în Cuba, au început să se retragă din hotelurile legate de entități afiliate GAESA. Pentru companii, miza este simplă: Cuba rămâne o piață fragilă, dar SUA sunt un risc juridic și financiar mult mai mare.

Companiile care pleacă

Meliá, unul dintre cele mai cunoscute grupuri hoteliere spaniole, a anunțat că oprește administrarea, comercializarea și folosirea brandului său pentru 15 hoteluri din Cuba. Compania a invocat contextul geopolitic, juridic și economic tot mai dificil.

Decizia vine după ce Iberostar a făcut un pas similar. Grupul spaniol a renunțat la 12 dintre cele 18 hoteluri pe care le gestiona pe insulă. Compania a transmis că își adaptează operațiunile la noul cadru internațional de reglementare.

Blue Diamond, un grup canadian important în turismul cubanez, merge și mai departe. Compania își închide complet operațiunile din Cuba, unde era implicată în administrarea mai multor hoteluri.

Potrivit Politico, și Archipelago International, grup din Indonezia, se retrage din mai multe proiecte hoteliere. Astfel, presiunea americană nu mai lovește doar firmele americane, ci și companii din Europa, Canada și Asia.

Ținta GAESA

Centrul problemei este GAESA, conglomeratul militar care controlează o parte importantă din economia Cubei. Grupul are interese în turism, comerț, servicii financiare și alte sectoare strategice.

Pentru Washington, firmele străine care lucrează cu entități afiliate GAESA riscă să alimenteze financiar regimul cubanez. De aici vine presiunea asupra hotelurilor care operează pe proprietăți legate de Gaviota, brațul turistic al conglomeratului.

Noile sancțiuni schimbă calculul companiilor. O prezență în Cuba poate aduce costuri juridice, probleme cu băncile și riscul de a pierde acces la piața americană. Pentru multe grupuri, riscul devine prea mare.

Turism în picaj

Cuba era deja într-o criză severă. Insula se confruntă cu pene de curent, lipsuri de combustibil, scădere a zborurilor internaționale și un declin vizibil al turismului.

Mai multe companii aeriene au redus sau suspendat cursele spre Havana. În același timp, unele platforme și operatori internaționali evită tot mai mult piața cubaneză, tocmai din cauza presiunii americane.

Retragerea hotelurilor lovește un sector vital pentru economia Cubei. Turismul aduce valută, locuri de muncă și acces la bunuri rare într-o economie sufocată de lipsuri.

Presiune politică

Sancțiunile economice vin la pachet cu presiune directă asupra conducerii de la Havana. Statele Unite au anunțat sancțiuni împotriva președintelui Miguel Díaz-Canel, a soției sale Lis Cuesta Peraza și a unor persoane apropiate familiei Castro.

Au fost vizate și entități ale statului cubanez, inclusiv structuri militare. Washingtonul transmite astfel că nu urmărește doar limitarea unor tranzacții, ci izolarea financiară a nucleului de putere de la Havana.

Guvernul cubanez a respins sancțiunile și le-a descris drept intervenționism american. Havana susține că măsurile vor agrava criza economică și vor lovi populația.

Tot Politico dezvăluia că Pentagonul pregătește o posibilă invazie în Cuba.

Departamentul de Justiție al SUA a anunțat inculparea fostului lider cubanez Raúl Castro pentru doborârea a două avioane civile aparținând organizației Brothers to the Rescue în 1996, incident în care au murit patru persoane, inclusiv trei cetățeni americani.

Ce înseamnă asta pentru Europa

Pentru Europa, cazul Cuba redeschide o temă veche: cât de departe pot merge sancțiunile americane asupra companiilor străine. Hotelurile spaniole sunt printre cele mai expuse, pentru că au fost prezente pe insulă timp de decenii.

Madridul spune că urmărește situația și încearcă să limiteze impactul asupra firmelor spaniole. Dar realitatea de pe teren arată altceva. Companiile iau decizii rapide, înainte ca riscurile să devină mai mari.

Cuba devine astfel un test pentru relația dintre sancțiunile americane și interesele economice europene. Iar pentru regimul de la Havana, retragerea companiilor străine înseamnă mai mult decât pierderi comerciale. Înseamnă izolare, mai puțină valută și o economie împinsă și mai aproape de limită.


O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!