Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) susține că prelungirea plafonării prețurilor la alimente a fost însoțită de modificări care nu sprijină consumatorii și care riscă să afecteze și mai mult funcționarea sectorului alimentar. Reacția organizației vine după adoptarea de către Camera Deputaților a Legii privind aprobarea OUG 22/2026 pentru modificarea OUG 67/2023 privind combaterea creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare.
Potrivit AMRCR, una dintre cele mai importante schimbări este eliminarea obligației procesatorilor de a limita marja de profit la 20%.
„Ca urmare a adoptării de către Plenul Camerei Deputaților a Legii privind aprobarea OUG 22/2026 (pentru modificarea OUG 67/2023 privind combaterea creșterii excesive a prețurilor la unele produse agricole și alimentare), a fost eliminată obligația pentru procesatori de a limita marja profitului la 20%. Plafonarea se va aplica doar în cazul importatorilor, distribuitorilor și retailerilor, în timp ce restul operatorilor din lanțul de aprovizionare sunt exceptați de la aceste constrângeri, indiferent de proveniența capitalului sau dacă își desfășoară activitatea pe piața locală, comunitară sau internațională”, se arată în comunicatul asociației.
Critici privind modul în care au fost adoptate modificările
Reprezentanții marilor rețele comerciale afirmă că noile prevederi au fost adoptate de Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților într-o formă diferită de cea rezultată la Senat.
Potrivit AMRCR, modificările au fost aprobate pe baza a două rapoarte, dintre care unul suplimentar, în cadrul unor ședințe „unde accesul a fost selectiv”, iar operatorii economici direct afectați de schimbări nu au fost anunțați și nici invitați să participe la discuții.
Comercianții reclamă avantaje concurențiale în lanțul alimentar
AMRCR consideră că eliminarea plafonării pentru anumite categorii de operatori economici intră în contradicție cu obiectivul declarat al legii.
„Astfel, cei care nu se mai află sub restricția plafonării vor avea deplină libertate să își stabilească orice marjă de profit pe care o vor considera necesară, ceea ce intră în contradicție cu scopul declarat al legii, respectiv combaterea creșterii excesive a prețurilor și, mai mult, creează prin intervenție legislativă, avantaje concurențiale și regimuri preferențiale fiscale în interiorul lanțului comercial”, susțin reprezentanții asociației.
Poziția este susținută și de Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR).
Nemulțumiri legate de protecția consumatorilor vulnerabili
Cele două organizații consideră că actul normativ nu conține măsuri suplimentare dedicate consumatorilor vulnerabili.
„În legislație nu se regăsește nicio protecție specifică pentru consumatorii vulnerabili, iar aceștia pot deveni și mai vulnerabili, în condițiile în care comisionul tichetelor de masă de 2%, indicat în lege, se va aplica numai produselor aflate în anexă – pentru toate celelalte produse, acesta putând fi oricând mărit la discreția emitentului”, se mai arată în comunicat.
Ce prevede proiectul adoptat de Camera Deputaților
Textul adoptat de deputați stabilește că:
„Măsura cu caracter temporar de combatere a creșterii excesive a prețurilor se aplică doar operatorilor economici înregistrați în România, indiferent de forma de organizare, care întreprind activități de import, comerț intracomunitar, distribuție și vânzare cu amănuntul și cash&carry.”
De asemenea, proiectul prevede că:
„Unitățile emitente de tichete de masă, cadou și sociale, inclusiv cele emise prin Programul Sprijin pentru România, indiferent de modalitatea prin care tichetele sunt emise, în format electronic sau pe suport hârtie, și de tipul acestora, pot aplica comercianților la momentul decontării lor un comision de maximum 2% pentru produsele agricole și alimentare care se pot achiziționa cu acestea.”
Comercianții avertizează asupra efectelor economice
AMRCR și ANCMMR susțin că noile măsuri sunt adoptate într-un context economic dificil, marcat de reducerea consumului, inflație ridicată și presiuni asupra lanțurilor de aprovizionare.
„Se poate constata o evidentă abordare unidirecțională a măsurilor restrictive de natură a perturba și mai mult funcționarea lanțului alimentar, în contextul în care consumul a scăzut dramatic, inflația se află la cote cu două cifre iar sursele de aprovizionare cu materie primă, energie și alte resurse sunt puternic afectate de situația geopolitică internațională”, avertizează cele două organizații.
Produsele vizate de plafonare
Printre produsele incluse în anexele proiectului se numără pâinea albă simplă, laptele de vacă de consum de un litru cu 1,5% grăsime, brânza telemea de vacă vrac, iaurtul simplu din lapte de vacă cu 3,5% grăsime și gramaj de maximum 200 de grame, făina albă de grâu „000” de până la un kilogram și mălaiul de până la un kilogram.
Lista mai cuprinde ouă de găină calibrul M, ulei de floarea-soarelui de până la doi litri, carne proaspătă de pui și de porc, precum și legume proaspete vrac – roșii, ceapă, castraveți, fasole uscată, morcovi, ardei gras Bianca, ardei capia și usturoi.
De asemenea, sunt incluse fructele proaspete vrac – mere roșii, mere Golden, prune, pere și struguri de masă –, cartofii albi vrac și zahărul alb tos la pachete de până la un kilogram.
Proiectul a fost adoptat de Senat, iar Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a aprobat forma finală a actului normativ.
Sursa: Agerpres
O ofertă de nerefuzat
Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!