Este „meritul” premierului Bolojan care refuză o coaliție în care nu e el prim-ministru, dar și al Partidului Social Democrat, care a părăsit fosta coaliția, acuzând o incompatibilitate cu premierul. Cu siguranță și al lui Nicușor Dan, care a avut o agendă proprie, atunci când a avut una.
Ce a făcut Nicușor Dan în acest an?
A instalat un guvern de largă coaliție, în primul rând.
Guvernul Bolojan: PSD-PNL-USR-UDMR
Nicușor Dan a numit în 2025 un premier pe care l-a promis în campania electorală, Ilie Bolojan. Nu l-a dorit nici acum un an, cum a fost destul de concludent, chiar dacă nu explicit, că nu-l dorește nici acum. Și acum un an ar fi preferat un tehnocrat, dar partidele au ales o largă coaliție, cu rotativă PNL-PSD la postul de premier.
Nicușor Dan a fost pus în situația numirii acelui premier și a acelei coaliții, pentru că nu exista, numeric, în Parlament, o opțiune alternativă.
Premierul desemnat de Nicușor Dan acum un an i-a dat cu tifla încă din primul moment. Președintele a cerut coaliției de guvernare, atunci, să respecte promisiunea făcută de el în campania electorală, de a nu mări TVA-ul. Iar prim-ministrul i-a dat la temelie cu majorarea TVA-ului de la 19 la 21%.
Tarifele și taxele au crescut sub guvernul instalat în urmă cu un an, cheltuielile statului nu sunt mai mici decât atunci, iar populația se simte din ce în ce mai sărăcită. Cota de încredere a președintelui și a premierului desemnat de el la începutul mandatului sunt la 30%, un rating mic pentru un timp atât de scurt.
Moțiunea reușită contra lui Bolojean
Dar președintele a pus umărul la actuala criză politică.
În ziua în care Nicușor Dan împlinește un an de la alegeri, există un consens în rândul unei părți a spectrului politic, PSD, AUR și restul partidelor mici, de a nu continua cu guvernul Bolojan. Există o unitate de opinii, cel puțin publică, între PNL și USR pentru a rămâne alături de Bolojan în opoziție.
Nicușor Dan, dacă nu a încurajat PSD în declanșarea acestei crize politice, cum cred unii, inclusiv susbsemnata, a refuzat să se pronunțe în favoarea actualului prim-ministru demis. Destul de normal, având în vedere rivalitatea trecută și potențial-viitoare cu acesta, la următoarele alegeri prezidențiale.
Politica externă
Nicușor Dan a delimitat clar teritoriul politicii externe ca fiind la Cotroceni. Nu suficient de ferm și nu din primul moment. Poziționarea sa a venit după câteva luni prin vizita la Consilul Păcii a lui Trump, prin accesul dat SUA la bazele din România în conflictul din Iran și prin discursul ținut la Ziua Europei.
Prin Constituția României poltica externă este apanajul președintelui și Parlamentului. Bolojan din nou a dorit să fie în contradicție cu Cotroceniul, definindu-se ca pur „pro-european”.
Ce n-a reușit să facă Nicușor Dan în acest an
În primul rând, un guvern al său. Partidele în România se pupă, se înjură, se scuipă, se pică în Parlament, dar sunt obișnuite că, la finalul zilei, Președintele are ultimul cuvânt.
Realitatea primei zile de negocieri
Coincidența face ca „la aniversară” de 1 an la Palatul Cotroceni să cânte a pagubă cucuveaua.
PSD vrea coaliție, ar vrea eventual și tehnocrat, dar nu pe tehnocrata Delia Velescu pe care o vrea președintele. Vrea și guvern minoritar, dar cumva al lor. Susțin că au și nume de prim-ministru și majoritate în Parlament. Pare un fel de mână întoarsă la spate președintelui. Dacă nu vrea să negocieze un tehnocrat mai apropiat de PSD, vine chiar PSD. Pentru Nicușor Dan ar fi destul de rea varianta unui guvern PSD pur pus cu mânuța lui.
Nicușor Dan știe că fără PSD e greu să scoată un guvern din pălărie. Lecție pe care a învățat-o și Iohannis. Este motivul pentru care insistă pe refacerea coaliției, fără Bolojan. PSD, la rânful său, nu vrea să dea toate cărțile din mână.
PNL și USR speră să prelungească criza, astfel încât guvernul interimar al lui Bolojan să continue în funcție. În secret, gașca Bolojan urmărește suspendarea președintelui cu mâna PSD-AUR, ceea ce e puțin probabil să se întâmple. Nu refuză tehnocratul „reformator” al președintelui, nici n-ar prea avea cum, ci refuză susținerea oricărui guvern din care face parte PSD.
Practic, indirect, și oferta PNL-USR și cea a PSD către președinte e crearea unui partid balama în Parlament. Dar fiecare speră ca un astfel de partid să rupă de la ceilalți pentru a asigura majoritatea.
Nicușor poate juca amenințarea anticipatelor
Teoretic, după o primă nominalizare nereușită, președintele are puterea de a amenința Parlamentul cu dizolvarea, în caz că nu acceptă nici a doua variantă de guvern. Dar este Nicușor Dan tipul potrivit de președinte care să folosească această pârghie?
Și chiar dacă va intra în acest joc, pe care Băsescu l-a testat, fără a merge cu el până la capăt, ce pierderi de imagine va suferi?
Cert este că dacă românii nu vor percepe că la Cotroceni se iau hățurile în mână vor căuta alt tătuc. Și nu vorbim de jumătatea de Românie care a mers acum un an pe mâna lui Simion, ci de jumătatea care l-a dus pe Nicușor Dan în fruntea statului.
Până una alta, președintele a ieșit la finalul consultărilor și a dojenit părintește partidele. Nu prea a sunat a „macho alfa”.
