Noua reglementare impune măsuri detaliate pentru toate instituțiile statului, autorități locale, unități de învățământ și instituții media. Nerespectarea noilor prevederi atrage sancțiuni financiare considerabile. În unele cazuri, atrage riscuri de natură penală pentru funcționarii publici și reprezentanții statului.
Obligații stricte pentru oficiali și instituțiile statului
Conform textului adoptat parțial în circuitul parlamentar, ceremoniile dedicate simbolului național vor deveni obligatorii și extrem de detaliate. Primăriile din toate municipiile reședință de județ vor fi obligate să delimiteze un spațiu public denumit oficial „Piața Tricolorului”. Aici va fi amplasat un catarg înalt de 30 de metri.
Autoritățile locale care nu stabilesc acest spațiu dedicat riscă sancțiuni contravenționale severe.
„Autoritățile care nu respectă obligația desemnării unei Piețe a Tricolorului riscă o amendă cuprinsă între 10.000 și 30.000 de lei”, se arată în prevederile proiectului legislativ.
De asemenea, absența nemotivată a autorităților de la aceste ceremonii oficiale ar putea fi încadrată drept abuz în serviciu. Fapta este de natură penală.
Un alt element controversat al proiectului este obligativitatea ca oficialii prezenți la evenimente să sărute drapelul național în cadrul ceremonialului protocolar. Refuzul acestui gest este sancționat financiar.
„În cazul unui oficial care refuză să sărute drapelul la finalul ceremonialului, proiectul prevede o amendă de 5.000-10.000 de lei”, stipulează documentul aflat în dezbatere.
Ritualuri religioase și implicarea bisericii
Proiectul stabilește cu exactitate pașii pe care trebuie să îi urmeze clerul în cadrul ceremoniilor de sfințire a tricolorului. Drapelul urmează să fie depus în seara din ajun într-o biserică locală, iar a doua zi dimineață se va desfășura slujba oficială.
Momentul central al sfințirii include rostirea unei rugăciuni specifice de către preotul militar sau ierarhul prezent la eveniment.
„Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează Drapelul Național al României! Că sfânt ești totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”, este formula obligatorie prevăzută de textul legislativ.
După rostirea acestei binecuvântări, preotul va face semnul crucii și va săruta pânza drapelului. Gestul va fi urmat în mod obligatoriu de toți reprezentanții oficialităților prezenți la eveniment.
Impactul asupra unitățillor de învățământ și a mass-media
Măsurile vizate de noua lege afectează direct și sectorul educațional. Toate școlile din învățământul preuniversitar vor trebui să organizeze ceremonii de ridicare a drapelului la începutul cursurilor. Totul se va întâmpla sub coordonarea directă a directorilor. Gestul de a săruta drapelul va deveni obligatoriu și pentru cadrele didactice sau elevii desemnați în cadrul manifestărilor. Criticii atrag însă atenția că data de 26 iunie coincide de regulă cu perioada vacanței de vară sau cu desfășurarea examenelor naționale. Asta face aplicarea dificilă.
În același timp, instituțiile de presă din domeniul audiovizual, atât cele publice cât și cele private, vor fi obligate să aloce cel puțin 30 de minute din programul zilnic pentru mediatizarea acestei sărbători.
„În cazul în care mass-media nu alocă minim 30 de minute de program Zilei Drapelului Național, ar fi amendată cu între 10.000 și 20.000 de lei”, arată prevederile legislative, menționând că abaterile vor fi constatate de Consiliul Național al Audiovizualului.
Poziția Guvernului și criticile aduse proiectului
Inițiativa a stârnit reacții negative din partea autorităților executive și a organizațiilor socio-economice. Guvernul a transmis un punct de vedere nefavorabil. Executivul a invocat probleme serioase de tehnică legislativă, suprapuneri cu normele juridice existente și sancțiuni disproporționate. Opinia Executivului a sugerat o revizuire a cadrului legal actual, marcat prin Legea numărul 96 din 1998, în locul adoptării unei noi reglementări radicale.
Consiliul Economic și Social a adoptat de asemenea un aviz mixt. Organizațiile patronale și reprezentanții mediului asociativ au votat împotriva proiectului. Acestea au semnalat că acesta impune sarcini administrative greu de susținut pentru bugetele locale și sectorul privat. Criticii au subliniat că obligativitatea impusă posturilor de televiziune și radio reprezintă o ingerință în politica editorială, iar costurile pentru ridicarea catargelor înalte de 30 de metri în fiecare municipiu reședință de județ sunt exagerate.
Proiectul a fost inițiat în luna martie a anului 2023 de parlamentarul Mircia Chelaru, beneficiind de semnăturile a zeci de deputați și senatori din mai multe formațiuni politice. Susținătorii legii argumentează că legislația actuală a permis ca Ziua Drapelului să piardă din relevanță în localitățile care nu mai au unități militare active, iar noile reguli au rolul de a readuce în prim-plan valorile identitare naționale prin implicarea directă a comunității civile. Camera Deputaților urmează să dezbată raportul final după primirea avizelor necesare din partea comisiilor de specialitate.
