Potrivit documentului, unul dintre cele mai cunoscute și severe scenarii climatice, numit RCP8.5, este acum considerat „neverosimil” sau foarte puțin probabil să se întâmple în realitate. Cercetătorii au propus noi scenarii care vor sta la baza următorului mare raport climatic al Organizația Națiunilor Unite (ONU).
„RCP8.5” face referire la scenariile folosite pentru a estima cum s-ar putea schimba clima planetei în funcție de nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră. Ele influențează decizii importante legate de economie, infrastructură, energie sau politici de mediu. Scenariul RCP8.5 era considerat ani la rând cel mai grav posibil. Prezenta o lume în care consumul de cărbune continua să crească masiv până la sfârșitul secolului, iar emisiile poluante scăpau complet de sub control. Model a fost folosit frecvent în studii științifice, rapoarte internaționale și materiale de presă care avertizau asupra unor catastrofe climatice iminente.
S-a exagerat cu schimbările climatice?
Autorii noului raport spun însă că scenariul respectiv pornea de la presupuneri exagerate și puțin realiste. În practică, multe state investesc deja masiv în energie regenerabilă. Iar consumul de cărbune nu mai crește în ritmul estimat în trecut.
Noile estimări reduc semnificativ nivelul prognozat al încălzirii globale până în anul 2100. Dacă scenariul vechi indica o creștere de aproximativ 4,8 grade Celsius față de perioada preindustrială, noile modele estimează acum o încălzire de aproximativ 2,6 grade Celsius.
Raportul citat de The Washington Post atrage atenția și asupra modului în care scenariile influențează lumea reală. Ele nu sunt doar exerciții teoretice pentru oamenii de știință. Guvernele din țări precum Statele Unite, Germania, Canada sau Japonia își construiesc strategiile climatice pe baza acestor proiecții. În plus, peste 150 de bănci centrale folosesc scenariile pentru a evalua riscurile economice și financiare generate de schimbările climatice.
Autorii articolului specifică faptul că unele dintre modelele folosite în trecut au distorsionat imaginea asupra viitorului climatic al planetei și au alimentat discursuri excesiv de alarmiste.
Dar problema în sine nu dispare
Totuși, specialiștii avertizează că problema schimbărilor climatice nu a dispărut. Fenomenele extreme, valuri de căldură, secetă, incendii de vegetație sau inundații, continuă să se intensifice în multe regiuni ale lumii.
Raportul ridică însă și mai multe probleme legate de modul în care sunt construite scenariile climatice. De exemplu, noul scenariu cu cele mai mari emisii presupune că populația globului va depăși 14 miliarde de oameni până în 2100. În schimb, estimările oficiale ale ONU indică aproximativ 10 miliarde de locuitori. Iar mulți demografi cred că cifra reală ar putea fi chiar mai mică.
Autorii critică și lipsa unui sistem clar prin care scenariile să fie verificate înainte de a influența politici economice și investiții de miliarde de euro. În prezent, scenariile climatice sunt elaborate de grupuri restrânse de experți, fără control guvernamental direct sau consultare publică amplă. Deși efectele lor asupra economiei globale sunt uriașe.
Ce urmează?
Noul raport ar putea avea consecințe importante în anii următori. Cercetătorii spun că instituțiile internaționale, băncile centrale, companiile de asigurări și autoritățile care planifică infrastructura ar trebui să își reevalueze strategiile construite pe baza vechilor scenarii considerate acum exagerate.
În același timp, autorii spun că presa și comunitatea științifică ar trebui să evite prezentările apocaliptice care nu reflectă corect datele actuale.
Concluzia raportului este că știința funcționează tocmai pentru că își corectează propriile erori atunci când apar informații noi. Iar în acest caz, cele mai extreme scenarii climatice par să își fi pierdut credibilitatea.
