America luptă fără prieteni. A pierdut SUA încrederea aliaților și ce riscuri aduce asta

Statele Unite riscă să lupte, în viitor, tot mai izolate pe scena globală, avertizează analiza CFR. Se semnalează acolo o pierdere semnificativă de putere blândă (soft power) și de capacitate de a modela agenda de securitate în regiuni-cheie ale lumii. Relațiile tensionate cu aliații americani generează fricțiuni tot mai vizibile pentru operațiunile militare și pentru planificatorii de apărare, obligați să facă alegeri dificile în anii următori.

Vocea slăbită a Americii pe scena globală

Rolul de lider global pe care Statele Unite l-au jucat de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial nu mai există în forma sa tradițională, potrivit analizei CFR. Incapabilă să descurajeze sau să convingă atât aliați, cât și adversari, America și-a subminat propria capacitate de a stabili agenda globală de securitate, lăsând loc Chinei și Rusiei să preia inițiativa.

Noi parteneriate de securitate se formează deja fără Statele Unite în centrul lor. Este pactul de apărare recent semnat între Pakistan și Arabia Saudită. De asemenea, e acordul dintre Franța și Regatul Unit privind cooperarea nucleară pentru descurajarea Rusiei. Poate cel mai îngrijorător aspect, potrivit analizei, este faptul că, pe măsură ce aliații americani își diversifică prudent legăturile prin alianțe noi, netestate, Washingtonul va avea tot mai puțin control asupra modului în care aceștia își folosesc sau se angajează să folosească propriile arme nucleare.

Suspendarea bruscă și nediscriminată a ajutorului american pentru dezvoltare, sub administrația Trump, a alimentat neîncrederea în Sudul Global. Mai mult, a cauzat, potrivit unui studiu al Universității Harvard citat în analiză, sute de mii de decese. Este un vid moral pe care rivalii Statelor Unite îl exploatează rapid. Ei oferă sprijin economic condiționat de alinierea la preferințele de securitate ale Beijingului.

Baze militare refuzate: Diego Garcia și spațiul aerian spaniol

Absența încrederii din partea aliaților americani complică direct operațiunile militare ale Statelor Unite, potrivit analizei CFR. Negocierile cu partenerii nu au fost niciodată perfect fluide, dar accesul la spațiul aerian sau la bazele militare rămăsese, în trecut, un teren de înțelegere reciprocă previzibilă.

Anul acesta, însă, Regatul Unit a refuzat inițial accesul militar american la baza de pe insula Diego Garcia, din Oceanul Indian, pentru atacuri asupra Iranului, iar Spania și-a închis spațiul aerian pentru avioanele de vânătoare și aeronavele de realimentare americane. Oficiali din Austria, Franța, Grecia, Italia și Elveția au impus, la rândul lor, restricții pentru survolarea teritoriului lor de către forțele americane.

„Statele Unite nu mai pot considera de la sine înțeles accesul la porturi și baze”, subliniază analiza CFR. E o schimbare fundamentală față de decadele anterioare. Atunci, relația cu aliații americani oferea o rețea logistică globală practic garantată pentru operațiunile Pentagonului.

Când chiar și Five Eyes ezită să coopereze

Nici accesul la informațiile secrete ale aliaților nu mai poate fi considerat garantat. La începutul lui 2026, ofițeri de informații britanici și canadieni au oprit sau au impus condiții suplimentare pentru schimbul de informații cu Statele Unite. S-a invocat drept motiv vizarea ilegală a civililor din regiunea Caraibelor de către forțele americane.

Timp de decenii, parteneriate precum Five Eyes (grupul anglofon format din SUA, Australia, Canada, Noua Zeelandă și Regatul Unit, constituit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial), au întărit semnificativ capacitatea de informații a Americii. Odată cu erodarea recentă a încrederii, însă, partenerii pot alege să tacă exact atunci când Washingtonul are nevoie de surse suplimentare de confirmare. Sun tem totuși într-o eră marcată de inteligența artificială și de războiul informațional.

Muniție epuizată și un buget de apărare greu de susținut

Operațiunile militare recente au epuizat semnificativ stocurile critice de muniție ale Statelor Unite. În cele șapte săptămâni ale războiului cu Iranul, armata americană a folosit probabil peste un sfert din rachetele Tomahawk disponibile. De asemena, a utilizat și jumătate din sistemele de apărare antirachetă THAAD și Patriot, potrivit unei analize CSIS citate în articol. Pentagonul a fost nevoit să mute resurse prețioase de pe Peninsula Coreeană spre Orientul Mijlociu. Un accident aviatic din martie a implicat un avion-cisternă și s-a soldat cu moartea a șase militari.

Președintele Trump a propus un buget de apărare de 1.500 de miliarde de dolari pentru anul fiscal 2027, dar analiza CFR avertizează că un nivel atât de ridicat de cheltuieli este puțin probabil să fie sustenabil pe termen lung, mai ales sub presiunea reducerii deficitului bugetar sau a priorităților de cheltuieli interne.

Ce ar trebui să cumpere, de fapt, Pentagonul

Analiza CFR recomandă ca Statele Unite să-și construiască viitoarea politică de apărare pe punctele forte reale. Acestea ar fi platformele militare versatile, personalul profesionist și capacitatea de inovație de vârf mondial. Pentagonul ar trebui să aleagă prioritățile în capacitățile autonome accesibile ca preț. Asta în locul unor tehnologii de nișă, costisitoare, precum vehiculele hipersonice. Acestea ar putea fi interpretate greșit de adversari drept lansări de arme nucleare.

Concurența cu China și Rusia nu trebuie dusă simetric, pe toate fronturile deodată, susține analiza. Armata americană nu poate egala sau depăși fiecare adversar în toate domeniile (aer, uscat, mare, spațiu, cyber) simultan. Ea trebuie să concureze asimetric, exact acolo unde deține deja avantaje reale. Statele Unite nu se pot pregăti să învingă principalii rivali în timp ce se întind subțire pentru a lupta simultan în Groenlanda, în cele două Americi și în Orientul Mijlociu.

Concluzia: puterea militară nu poate exista fără diplomație

Analiza CFR se încheie cu un avertisment clar: politica de apărare, oricât de bine gândită, poate face doar atât. Dacă Statele Unite vor să folosească la maximum capacitatea militară proprie, într-o lume marcată de rivalitatea marilor puteri, vor trebui să recâștige încrederea pierdută în rândul aliaților americani. O pot face prin reluarea diplomației active, investiții susținute în dezvoltare și evitarea supra-extinderii pe multiple fronturi simultane. Pentru a-și arăta cu adevărat forța, conchide analiza, America va avea nevoie, mai presus de toate, de disciplină strategică.