Acord strategic SUA–UE pentru minerale critice. Vor reuși ruperea dependenței de China?

Oficial, acordul vorbește despre securizarea lanțurilor de aprovizionare și reducerea vulnerabilităților economice. Neoficial, direcția este clară: diminuarea dependenței de China într-un sector considerat esențial pentru economia viitorului.

Documentul a fost semnat de reprezentanții SUA și ai Uniunii Europene. Acordul stabilește un cadru de cooperare privind explorarea, extracția, procesarea și reciclarea mineralelor critice. Cele două părți vor încerca să coordoneze investițiile și politicile comerciale și să dezvolte mecanisme comune de răspuns în cazul unor blocaje sau crize de aprovizionare.

Subiectul a devenit unul strategic în ultimii ani. Cererea globală pentru astfel de resurse a crescut accelerat, pe fondul dezvoltării inteligenței artificiale, extinderii industriei vehiculelor electrice și competiției tehnologice dintre marile puteri.

Ce sunt mineralele critice

Mineralele critice reprezintă resurse considerate esențiale pentru industriile moderne și pentru securitatea economică a statelor.

Pe listă se află litiul, cobaltul, nichelul, grafitul și așa-numitele pământuri rare, materiale folosite în producția de baterii, cipuri, telefoane, centre de date, turbine eoliene sau echipamente militare.

Multe dintre tehnologiile considerate esențiale pentru următoarele decenii depind direct de accesul la aceste resurse.

Tocmai de aceea, controlul lor a devenit o miză strategică, comparată de analiști cu importanța petrolului în secolul trecut.

De ce contează acordul

Planul comun SUA–UE nu urmărește doar schimburi comerciale. Potrivit informațiilor prezentate de Comisia Europeană, cele două părți analizează inclusiv măsuri pentru coordonarea investițiilor, monitorizarea riscurilor și dezvoltarea unor lanțuri de aprovizionare considerate sigure.

Reuters notează că în discuție se află și crearea unui cadru mai amplu de cooperare între state partenere, construit în jurul materiilor prime strategice.

Printre obiective se află și reducerea dependenței excesive de anumite piețe sau furnizori dominanți.

China, actorul absent din document

Documentele oficiale evită să indice direct o țară anume. Sunt folosite formulări precum „dependențe excesive”, „practici non-piață” sau „reziliență economică”.

În realitate, China este prezentă în aproape toate analizele care au urmat anunțului.

Beijingul deține o poziție dominantă în procesarea globală a mai multor materiale strategice. China controlează o parte importantă a lanțurilor de aprovizionare pentru pământuri rare și alte resurse-cheie.

În ultimii ani, statele occidentale au început să privească această dependență și ca pe o vulnerabilitate de securitate.

O miză care depășește economia

Acordul dintre Washington și Bruxelles vine într-un context geopolitic mai amplu. În ultimul deceniu, competiția dintre marile puteri s-a mutat tot mai mult din zona energiei clasice către tehnologie, infrastructură și resurse strategice.

Pentru SUA și Uniunea Europeană, mineralele critice au devenit o problemă de securitate economică, influență geopolitică și autonomie strategică.