Aceste arme terifiante vor redefini războiul. America trebuie să le folosească

Cum ar trebui Statele Unite să utilizeze inteligența artificială pentru a descuraja războiul și, dacă este necesar, pentru a duce războiul într-un mod just și moral?

Conform The Washington Post, există dezacorduri profunde cu privire la această chestiune. Angajații de la Google și Microsoft au protestat împotriva proiectelor de AI destinate clienților militari cu mult înainte ca Claude și ChatGPT să ajungă în buzunarele tuturor. Anthropic este acum angajată în propria sa versiune a aceastăi dispute cu Pentagonul, opunându-se modului în care tehnologia ar putea fi utilizată în operațiuni de luptă.

Aceste îngrijorări sunt de înțeles. Nimeni nu ar trebui să-și dorească un viitor în care armatele automatizate, fără supraveghere umană sau proces decizional, să determine războiul și pacea.

Dar trebuie să privim lumea așa cum este. Statele Unite se află într-o cursă a înarmării tehnologice cu adversarii săi, iar AI este piatra de temelie a aceastăi curse. Pentru companiile și persoanele care lucrează la construirea următoarei generații de putere militară americană, AI și autonomia nu sunt abstracții; ele sunt inovații care definesc un deceniu și care vor determina dacă războaiele viitoare vor fi prevenite sau purtate.

Teoria „războiului just” în era tehnologiei

Dezbaterea nu este una nouă. În luna mai, Papa Leon al XIV-lea, invocând învățăturile catolice vechi de secole privind teoria „războiului just”, a avertizat asupra pericolelor unei „curse tehnologice a înarmării”. Poate fi etica creștină conciliată cu această nouă realitate geopolitică?

Amândoi luăm această întrebare în serios. Unul dintre noi este fondator al unei companii de tehnologie de apărare și creștin. Celălalt este un investitor de primă oră în mai multe companii de tehnologie de apărare și catolic practicant. Pe baza experienței noastre profesionale și a principiilor noastre religioase, credem că există un argument moral pentru ca Statele Unite să creeze primele un arsenal tehnologic superior: pentru a duce războaie de precizie, mai degrabă decât războaie cu lovituri nediscriminatorii, și pentru a proteja viața umană, atât a civililor, cât și a combatanților.

Teoria războiului just, ca orice sistem de operare durabil, poate fi adaptată la noile condiții. Dar o actualizare nu înseamnă o renunțare. Rachetele hipersonice nu seamană cu arcurile și săgețile regelui Henric al V-lea din bătălia de la Agincourt. Însă utilizarea armelor trebuie să se bazeze în continuare pe principii durabile: proporționalitate, intenție corectă, autoritate legitimă și ultimă soluție.

Tradiția militară americană și supravegherea democratică

Abordarea americană a luptei a fost mult timp profund influențată de această tradiție. Acest lucru s-a întâmplat chiar și în perioadele anterioare de schimbări tehnologice radicale pe câmpul de luptă. Statele Unite au stabilit unele dintre primele coduri oficiale ale războiului just în timpul Războiului Civil. Atunci, mitraliera Gatling și pușca cu repetiție au schimbat fața câmpului de luptă. Realismul creștin a prins rădăcini după ce bombele atomice au pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial. În fiecare epocă, elemente ale teoriei războiului just au fost adaptate. Scopul a fost stabilirea principiilor privind modul de utilizare a noilor tipuri de armament.

Acest lucru este la fel de valabil și astăzi. Regulile Pentagonului privind utilizarea armelor autonome datează încă din perioada administrației Obama și sunt revizuite în mod continuu. Armele fără pilot, mai rudimentare, se află în arsenalul american de zeci de ani. Deși capacitățile lor pot fi diferite de cele ale armelor dezvoltate astăzi, toate au necesitat întotdeauna supravegherea printr-un lanț de comandă informat și responsabil din punct de vedere democratic. Armele bazate pe inteligența artificială nu fac decât să accentueze relevanța continuă a acestei teorii.

Realitatea geopolitică 

Deteriorarea contextului de securitate globală aduce aceste întrebări în prim-plan. Papa Leon poate numi „dialogul”, „diplomația” și „iertarea” instrumentele esențiale ale artei guvernării moderne, dar există puține dovezi că Vladimir Putin, Xi Jinping sau Garda Revoluționară Islamică ar fi de acord cu aceasta. 

În secolul trecut, în timp ce mulți lideri politici și religioși pledeau pentru destindere, Europa și Uniunea Sovietică au îndurat război, sclavie și crime în masă. Privind în retrospectivă, puțini ar contesta faptul că America s-a aflat de partea cea bună într-un conflict prelungit care, în cele din urmă, a făcut lumea mai liberă. Chiar și în timp ce ne rugăm pentru pace, America trebuie să fie întotdeauna pregătită pentru adversarii care caută războiul.

Să luăm în considerare două cazuri în care ar putea fi utilizate armele autonome. O baterie americană de apărare aeriană, aflată sub focul rachetelor și dronelor iraniene, ar putea folosi sisteme autonome pentru a lansa interceptori într-un act de autoapărare.

Statele Unite și Taiwanul ar putea dezvolta submarine robotizate, avioane de vânătoare fără pilot, drone de atac cu sens unic și alte arme de lovitură pentru a împiedica o invazie a insulei. În orice caz, ar putea cineva să nege eficacitatea operațională, sau utilizarea etică, a armamentului automatizat?

Descurajarea are un bilanț incontestabil. Dezarmarea are unul mai slab. Dacă Occidentul va depune armele sau va întrerupe dezvoltarea tehnologiilor critice, o va face singur. Rusia construiește drone capabile să selecteze ținte în mod autonom. China se îndreaptă cu pași rapizi spre „inteligentizarea” armatei sale. Folosește modele lingvistice de mari dimensiuni, cu intenția de a depăși Statele Unite. Rivalii Americii ar putea avea deja un avans: în timp ce companiile americane de software au petrecut anii 2010 dezbătând dacă era etic să colaboreze cu Pentagonul, documentele militare chineze făceau referire la „arme bazate pe AI” încă din 2011.

Miza cursei pentru supremație tehnologică

Dacă SUA rămân în urmă în această cursă, ce ar putea însemna asta pentru câmpul de luptă al viitorului? Câinii-robot chinezi montați pe arme ar putea asalta plajele din Taiwan, sub supravegherea unor aeronave fără pilot alimentate de AI. Dronele rusești complet autonome ar putea aglomera cerul deasupra Ucrainei. Niciun apel la pacifism nu va opri acest tip de război. Generalii de la Beijing sunt categorici: aceste arme sunt concepute pentru a „câștiga războaiele viitoare”. Statele Unite și aliații săi trebuie să fie la fel de direcți. Sarcina este de a dezvolta noi tehnologii militare pentru a preveni războaiele pe care Beijingul, Moscova, Teheranul sau orice alt adversar ar putea să le inițieze.

În contextul rivalității actuale dintre marile puteri, obligațiile unui comandant suprem și ale unui specialist în tehnologie, de a ne apăra familiile, comunitățile și națiunea, diferă în mod semnificativ de cele ale liderilor bisericești sau ale credincioșilor laici. Totuși, teoria războiului just nu implică faptul că Dumnezeu aprobă violența. Ea recunoaște autoritatea statului de a stabili necesitatea morală a folosirii forței. Chiar și atunci când forța este justă, creștinii înțelepți ar trebui să deplângă necesitatea acesteia.

Reglementarea și viitorul securității globale

Statele Unite pot face încă multe pentru a-și consolida simultan fundamentele doctrinei etice și eficacitatea militară. Administrația Trump a început deja să ia măsuri în acest sens. Scopul este ca precizia și procesarea informațiilor la viteza unei mașini să fie reglementate riguros. Acestea trec prin mecanismele juridice stricte pe care le impune modul american de a face război. Această abordare face războiul mai etic și mai puțin probabil.

Un memorandum recent privind securitatea națională subliniază „lanțul neîntrerupt de comandă și responsabilitate” al Americii. Regula se aplică în ceea ce privește desfășurarea armelor bazate pe inteligență artificială. Nu este clar dacă există documente similare la Kremlin sau la Ministerul Apărării din China.

Dacă Statele Unite nu reușesc să construiască mai bine și mai repede, nu vor moșteni o lume fără război. Ele vor moșteni o lume în care adversarii vor purta războiul după propriile lor condiții. Aceștia vor folosi o tehnologie separată de judecata umană și de responsabilitate. De acest scenariu se tem, pe bună dreptate, Papa și alții.